Skip to content Skip to footer

Când crezi că ai de ales între două obiective importante îți antrenezi mintea să se mulțumească cu mai puțin

M-ai mai auzit vorbind despre mentalitatea «sau/sau» sau despre «nu le poți avea pe toate».

Și aș vrea să intrăm puțin mai în detaliu în subiectul acesta, pentru că mi se pare extrem, extrem de relevant în contextul în care noi trăim în spațiu și timp, unde gândirea noastră e liniară. Dar lasă-mă să îți spun mai întâi despre ce este vorba:

1️⃣ În primul rând, când te gândești că: sau ai una sau ai cealaltă, «sau ai bani, sau ai familie»«sau ai relație, sau ai carieră» ai o senzație de pierdere.

Simți că trebuie să renunți la ceva important, că trebuie să faci un compromis, că lași ceva pentru altceva, dar în adâncul sufletului tău, tu tot îți dorești TOTUL și e normal asta.

Și ai percepția, în situația în care ești în mentalitatea «sau/sau» că nu poți să ai TOTUL acesta și că trebuie să alegi mai întâi ceva, mai apoi altceva. 

Locurile în care se manifestă această mentalitate «sau/sau», dacă o ai și, sunt șanse foarte bune să o avem fiecare din noi în mai mică sau mai mare măsură, sunt extrem, extrem de variate. 

Spre exemplu, în cuplu, am întâlnit această mentalitate de «sau/sau» când există discursul: unul dintre parteneri lucrează, celălalt are grijă de copii, în contextul în care amândoi își doresc profesional ceva. 

Acum imaginează-ți ce înseamnă ca mama și tata să aibă un job care le dă satisfacție, împlinire iar cariera e importantă pentru ei:  se naște copilul sau se nasc copiii și părinții aleg ca unul dintre părinți să renunțe la carieră, să zicem mama în contextul acesta stă să aibă grijă de copii 5 ani, 10 ani de zile iar bărbatul, domnul, soțul să aducă în continuare bani în casă.

Ce înseamnă asta când ești un copil crescut în această mentalitate de «sau/sau», în această mentalitate de renunțare?

Cum este relația adulților, când percepția mamei este: “A trebuit să renunț la carieră. Ne-am înțeles așa, să renunț la carieră ca să pot să am grijă de copii.”?

E tot mentalitatea «sau/sau»: “sau am carieră, sau am copii.”

Altundeva în cuplu: “Nu poți să ai și soț și relație și o carieră împlinită sau strălucită.” 

Este o convingere pe care am întâlnit-o.

Acum mă concentrez pe carieră. Nu pot să am o relație…” 

Cine zice că nu poți să le ai pe amândouă?

Sau cu părinții: “Petrecem weekend-ul cu părinții tăi sau cu părinții mei? Facem sărbătorile cu părinții tăi sau cu părinții mei?”

2️⃣ De fiecare dată când vine vorba despre «sau/sau» și mentalitatea «sau/sau» vine vorba despre un compromis, despre renunțare în care te mulțumești cu puțin ori îți antrenezi mintea în felul acesta, să se mulțumească cu puțin.

De fiecare dată când pui întrebarea «sau/sau?» îți antrenezi mintea să se mulțumească cu puțin, cu compromisuri, să trăiești în compromisuri și nu îți dai voie să gândești mare. 

Sau legat de zona profesională: “Sau fac ce îmi place sau câștig bani?

Serios?

Cum ar fi să câștigi bani făcând ce îți place?

Și întâlnesc foarte mult asta, inclusiv așa: “Mai întâi muncesc și fac businessul acesta (care nu îmi place, dar îmi aduce bani), ca mai apoi să pot să fac ceva ce îmi place cu adevărat.”, care are în spate tot mentalitatea «sau am business, sau am bani, sau fac ce îmi place». Tot legat de cupluri: «sau facem ce îți place ție, sau facem ce îmi place mie în weekend»

De ce trebuie să fie așa? 

Asta înseamnă că în loc ca fiecare să savureze o oră, două, ceva ce i place lui, unul dintre cei doi trebuie să renunțe la ce e important pentru el și la ce i place lui și se sacrifică de dragul relației. 

Păi construiești resentimente față de relație când faci așa și tu trăiești cu persoana aceea, ipotetic, o viață față de care ai construit resentimente când ai renunțat la ceva, de dragul relației.

Dacă vine vorba despre bani, convingerea sau mentalitatea «sau/sau» se manifestă sub forma: «sau am bani, sau am sănătate» sau «nu dau sănătatea pe bani», cum se spune.

«Sau am bani sau am relație»: “Mai întîi fac bani, iar mai apoi o să permit să am o relație.” Nu o să țină să crezi, dar am auzit clienți spunând asta, în special domni.

«Sau am bani sau am libertate»: “Nu sunt sclavul banilor!” Deci când spui “nu sunt sclavul banilor” asta înseamnă că în spate e mentalitatea «sau/sau». Înseamnă că sau ai bani sau ai libertate. 

Și culmea că de multe ori faci firma ca să ai acea libertate și pe urmă te trezești în sclavia creată de tine în firmă pentru visul de libertate. Și te gândești că o să faci asta un timp de, după care chiar o să fii liber… 

Nu ai cum, pentru că te antrenezi mintea să facă compromisuri.

«Sau ai bani sau trăiești spiritual» Altfel spus, cei care au foarte mulți bani și care au făcut pe bani nu pot să fie ființe spirituale, e același lucru spus cu alte cuvinte. Deci vezi cum mentalitatea  «sau/sau»  se regăsește în foarte multe aspecte, chiar dacă nu este exprimată la nivel verbal  sau/sau, dar ea este implicită atunci când te gândești că ai lucrurile liniar, sub  formă de cauză-efect, mai întâi una, după aceea cealaltă, formulate precum: ”nu sunt sclavul banilor”. 

La fel și în job, cum ți-am spus, poți să ai această convingere de  «sau/sau» sau această mentalitate de  «sau/sau»  când spui că: ”Lucrez și trag tare câțiva ani, apoi am o relație, apoi am grijă de sănătatea mea, apoi călătoresc.” 

E ca și cum îți spui: ”Eu îmi doresc acel lucru pe care o să-l am apoi, dar mai întâi trebuie să fac ceva ce nu îmi place, să fac un compromis, ca mai apoi să pot să am lucrul acela, neputând să le am pe amândouă acum.

Vreau doar să-ți spun că acest fel de a gândi este o iluzie și această mentalitate de «sau/sau» sau care se regăsește și în forma de «mai întâi/ apoi», înseamnă, de fapt, că:

👉 îți programezi mintea să se mulțumească cu puțin;

👉 Îți programezi mintea din start ca acum să suferi pentru o ipotetică recompensă viitoare, ipotetică recompensă viitoare, că acum te mulțumești cu puțin pentru o ipotetică recompensă viitoare și 

👉 îți programezi mintea de fiecare dată când ești în paradigma de gândire «sau/sau» și în modalitatea de gândire «mai întâi/ apoi» ca să te mulțumești cu puțin. 

Acesta este un tip de gândire liniară. Gândirea liniară înseamnă aliniată în timp și spațiu, desfășurată în timp și spațiu, înseamnă cauzalitate în timp și spațiu. 

Acum, stai să vezi, pentru că în momentul în care tu stabilești un obiectiv, gândești exact la fel, cu același tip de gândire liniară «mai întâi/ apoi» și îți spui că: ”Mai întâi trebuie să fac A, B, C, D, ca mai apoi să-mi iasă rezultatul pe care îl vreau și să mă pot bucura de el.”

Ce vrei tu nu este doar rezultatul pe care îl vrei, care este o sumă sau niște cifre, e un număr de clienți, ci este inclusiv starea pe care o vei avea atunci când vei împlini rezultatul și vei spune: ”Dacă facem pasul 1-2-3, voi simți bucuria, voi simți împlinirea, voi simți că am impact, voi simți că viața mea contează, voi simți că pot să contribui și așa mai departe.” Deci e același tip de gândire liniară. 

În momentul în care stabilești un obiectiv dincolo, liniar în timp și spațiu, tu spui că acum nu ești acea persoană care va fi împlinit obiectivul.

Ceea ce facem noi și magia pe care o aducem noi prin munca noastră și prin Brain Remodeling System este să aducem cele două percepții de «unde ești acum» și «cine ești tu cel care vei fi îndeplinit obiectivul respectiv» cât mai aproape, în timp și spațiu și să scoatem mintea din acea gândire liniară în care: Mai întâitrebuie să se întâmple ceva, ca mai apoi să poți obține altceva și să le aducem în prezent. 

Pentru că, lasă-mă să îți spun un secret: Tu, acum, dacă îți vezi obiectivul, ai tot ce îți trebuie ca să îl împlinești! Ai acum! 

Tu acum ai deja obiectivul împlinit în viitor. În momentul în care vezi că ești acea persoană care va fi împlinit obiectivul și că ai deja obiectivul împlinit în forma ta, acum, manifestarea, atingerea obiectivului se va întâmpla mult mai repede. 

Și există o știință în spate nu este woodoo și nu este hocus-pocus. Folosim pentru aceasta Legea Transparenței și Reflexiei ca să poți să faci acest salt, să vezi că deja ai în tine ceea ce ai nevoie ca să împlinești obiectivul respectiv.

Folosim Legea Transformării ca să vezi că acel obiectiv pe care ți-l dorești există deja în spațiul tău. El este deja în spațiul tău. E doar ceva a cărui formă o schimbi în obiectivul pe care vrei să-l atingi. Și în felul acesta se întâmplă pentru că mintea ajunge din punctul în care este acum, în care stabilește obiectivul, în punctul în care devine acea persoană care va fi atins obiectivul și vede că obiectivul este deja atins

Este ca și cum ești deja acolo. Atingerea obiectivului se va întâmpla mult mai repede, pentru că ești în prezent deja cu obiectivul. La aceasta, dacă mai adaugi și echilibrarea obiectivului și nu îl lași să fie o fantezie, este soluția garantată ca să îți atingi obiectivele. Și asta facem noi zi de zi, prin toate programele noastre. 

Îți mulțumesc că m-ai ascultat!

Cu iubire,

Monica❤️

Leave a comment