Sparkul de astăzi este inspirat de discuția cu un prieten pe care am avut-o astăzi, ceva mai devreme, în care a spus: “Știi? Eu sunt în programul ăsta în care eu trag pe mine și pun pe mine, pun presiune pe mine că «trebuie». Și este doar un program în mintea mea.
Îmi dau seama că e doar un program, pentru că la fel de bine pot să mă trezesc dimineața și să fac lucrurile din inspirație. Dar am în mintea mea, în spatele creierului meu, undeva în adâncul minții mele întipărit programul că «trebuie să fac» și mă hăituiesc și pun presiune pe mine să fac mai mult, să lucrez mai mult seara, să mă trezesc mai devreme dimineața și să fac mult, mult, mult, mult.”
Și îmi dau seama, spune prietenul meu, că această credință, acest fel de a gândi, este o boală care se răspândește încet-încet în corpul meu. Și zice: “Odată la câtăva vreme pușcă! Și îmi dau trei zile de boală că să mă resetez, pentru că am pus atâta presiune pe mine.”
Iar eu i-am spus: Vezi că în felul acesta construiești resentimente și față de business și riști să distrugi businessul pentru că vei asocia businessul cu foarte multă durere pe care, de fapt, tu ți-o induci prin faptul că pui presiune pe tine și spune: “Nu, nu, nu! Tu nu înțelegi că eu fac lucrul ăsta cu mine, nu fac cu businessul și nu dau vina pe business pentru asta?”
Și am zis: Ba, da, înțeleg. Dar tu crezi că tu poți să te porți altfel cu ceilalți și cu cei din afară decât te porți cu tine?
Și crezi că ai alte judecăți față de ceilalți din afară decât cele pe care le ai față de tine?
Dacă tu te judeci pe tine și ție îți este rău în sistemul în care trăiești, crezi că sistemului o să-i fie bine? E imposibil asta.
Asta și el știe, pentru că am avut multe discuții cu el despre fractali. Așa că și-a dat seama că, de fapt, în momentul în care pune presiune pe el să facă și trage de el, să facă mai mult își dă seama că, de fapt, impactează și influențează tot spațiul lui prin asta: business-ul, colegii, familia. Pentru că, în esență, judecata lui este: «CĂ NU ESTE SUFICIENT», “Nu fac suficient pentru că nu sunt suficient.”
Și dacă asculți acest audio acum, am să te rog să te conectezi cu locul acela din tine în care regăsești prezența ta, liniștea minții tale, în inima ta, poate și doar pentru moment, să te reconectezi cu spațiul acelea în care poți să alegi ce faci.
Și aici aș vrea să-ți mai povestesc încă, faptul că-i spun soțului meu uneori: Acum sunt liberă, adică am două ore în care nu este nimic în calendar. Și Ștefan, soțul meu, îmi spune: “Monica, dar tu ești liberă oricând!”
Și de mai multe ori m-am surprins și m-a surprins și el spunând această poveste că sunt liberă versus trebuie să fac ceva deși, fiecare acțiune pe care o fac este, în fapt, alegerea mea.
Percepția de libertate este atunci când îți dai voie să alegi ce faci, atunci când îți dai voie să lucrezi din inspirație. Și știi? față de orice subiect, orice temă, orice sarcină, poți să ai două percepții:
1️⃣ Una este că trebuie să faci, trebuie să livrezi ceva la termen, trebuie să termini ceva și
2️⃣ Cealaltă în același spațiu este să stai un moment, să te aliniezi cu tine, să vezi ce e cu adevărat important și să te reconectezi cu tine însuți, cu misiunea ta, cu «de ce faci lucrurile pe care le faci?» și să acționezi din spațiile acelea de inspirație.
Practic, te invit că de azi încolo, orice faci, să conștientizezi că poți să alegi 2️⃣ perspective: 👍🏻 una că «trebuie» și să te hăituiești;
✌🏻 cealaltă că «alegi și ești liber să alegi ce faci» și să acționezi din spațiul acelea de aliniere cu tine în care ești liber să faci acțiunea respectivă.
Viața ta va arăta cu totul altfel.
Și aici o să îți spun în secret: Având în vedere că la finalul anului trecut am avut un burnout destul de serios, am decis că nu mai vreau să fac lucrurile din «trebuie» sau dintr-un spațiu de anxietate.
Acesta a fost modul meu în care am reușit să mă recuperez și să mă reconectez cu mine. Și am spus: În regulă! Dacă văd că asta funcționează și îmi merge bine, în felul acesta voi acționa și voi face lucrurile doar atunci când mă simt aliniată cu ele.
Ce am început să fac este că atunci când simt că am anxietate și că ar trebui să livrez, mă opresc și nu fac lucrurile respective. Pur și simplu nu le fac, fac altceva.
Mă duc să fac o plimbare, mă duc la sport, fac altceva, pentru că nu vreau să asociez business-ul cu «trebuie» și cu alergat de colo-colo, cu presiune. Nu, nu asta îmi doresc!
Ca atare, găsesc spațiul acela de reconectare cu mine, din care pot să fac lucrurile cu inspirație sau le amân până am inspirație pentru ele și le fac din spațiu de inspirație.
Inclusiv cu clienții au fost momente în care am anulat ședințe ca să pot să fiu aliniată și să fiu prezentă. Să pot să fiu cu adevărat 💯 la 💯în interacțiunea respectivă și să pot să ofer spațiul în care clienții să aibă rezultate. Și asta te invit și pe tine să faci. 👌🏻
🚨Când ești în hăituiala de «trebuie» și de a simți presiune, oprește-te un moment și reconectează-te cu TINE, cu «de ce-ul tău», cu «de ce faci ce faci?».
🔴Și nu-ți da voie să intri în spațiu de a face lucrurile până nu ești aliniat cu tine și cu acea activitate, în așa fel încât să răspândești bucurie și lumină în jur, nu presiune și gravitație. ✨
Te îmbrățișez!
Monica ❤️
PS: Spune-mi cum a funcționat asta pentru tine?
