Skip to content Skip to footer

Friday Spark #94 – Cum să scapi de gelozie și să simți siguranță în relațiile tale

Gelozia este una dintre problemele cu care se confruntă foarte mulți dintre clienții mei, bărbați și femei, în egală măsură, și se regăsește atât în spațiul personal, cât și în spațiul profesional.

Astăzi voi vorbi despre gelozie și cum să echilibrezi gelozia. 

Îți voi da definiția operațională a geloziei și diferența între gelozie și invidie. Apoi am să îți spun câte ceva despre cum se manifestă gelozia, care sunt etapele în care se manifestă, care este legătura între gelozie și stima de sine, dintre gelozie și sentimentul de „mi se cuvine” sau „am dreptul să”.

Voi vorbi apoi despre perspectiva lui Gabor Maté despre gelozie și tipurile de gelozie, precum și stilurile de atașament și gelozie.

Apoi vreau să îți împărtășesc o perspectivă unică pe care am întâlnit-o acum mulți ani de zile, atunci când am citit cărțile lui Osho și care va aduce o perspectivă luminoasă asupra a ceea ce înseamnă gelozia. 

Îți voi vorbi despre cum învață mintea sentimentul de gelozie, cum se întâmplă și cum se manifestă gelozia la nivel neuronal. 

Voi mai vorbi și despre câteva beneficii ale geloziei, cum se manifestă ea în diferite culturi, precum și soluții pe care le ai pentru gelozie.

Fie că simți gelozia, fie că ai un partener care se simte gelos, un copil care se simte gelos sau pe oricine apropiat, vei găsi soluția până la sfârșit.

La sfârșitul acestui spark am să îți împărtășesc o surpriză despre care am să îți dau câteva detalii, însă asta la sfârșitul acestui Spark. Rămâi deci cu mine până la sfârșit.

Pregătește-ți hârtie și creion să îți iei notițe, pentru că dacă cumva te-ai întâlnit cu sentimentul de gelozie, aici îți vei găsi soluțiile pentru a dizolva sentimentul de gelozie și pentru a înțelege care sunt cauzele profunde ale geloziei, și cum poți să transformi gelozia într-o energie care să te ducă către obiectivele tale, fără să îți distrugă relațiile sau stima de sine.

Când vorbim despre gelozie, gelozia și invidia sunt doi termeni care apar frecvent împreună și adesea pot fi schimbați. Însă există o percepție radical diferită în ceea ce privește definiția geloziei și definiția invidiei.

Gelozia și invidia sunt două emoții distincte care, deși pot fi adesea confundate sau folosite în mod interschimbabil, există diferențe semnificative între ele. Hai să vedem care sunt.

Gelozia este o emoție legată de teama de a pierde ceva valoros, cum ar fi afecțiunea, atenția sau iubirea unei persoane în favoarea altcuiva.

1. Gelozia se concentrează adesea pe sentimentul de nesiguranță, posesivitate și anxietate legat de relații. 

De exemplu, gelozia poate să apară într-o relație romantică atunci când un partener se simte amenințat de interacțiunile sau relațiile altei persoane cu partenerul său.

De exemplu, poate să apară gelozia partenerului că soțul ei oferă resurse financiare, de afecțiune sau de timp către copilul lui dintr-o căsătorie anterioară. 

Poate să apară teama de a pierde aceste resurse, cum ar fi resursele financiare, afecțiunea sau timpul alocate către copil, pe principiul că dacă partenerul dă copilului ea ca soție, va rămâne cu mai puțin și va primi mai puțin.

2. Gelozia implică teama de a pierde anumite resurse pe care percepi că ți le dă partenerul și care percepi că ți se cuvin.

Un alt exemplu de gelozie, tot în contextul acesta, este atunci când îl văd pe Ștefan că își oferă cu ușurință expertiza către alții și nu mie,în ceea ce privește contribuția lui la business-urile altora. Adică devin geloasă atunci când el ajută alte business-uri și percep că nu ajută businessul meu să crească. 

Percep că resursele valoroase pe care le are, adică resurse pe care le apreciez, le dă altcuiva și nu mi le dă mie. Și eu percep că prin faptul că le dă altora, mie îmi rămân mai puține resurse.

Da, sigur, te rog, nu râde de mine. Fiecare are momente de lui de gelozie. 

Dacă percepi această senzație, această emoție, de fapt, înseamnă că și tu ai trăit-o.

Deci gelozia vine cu teama de a pierde resurse, vine cu atașament față de forma de manifestare a resurselor respective, adică forma aceea de afecțiune pe care mi-o dă partenerul, forma acea de contribuție profesională pe care mi-o dă partenerul, forma aceea de afecțiune sau atenție pe care o primesc de la el.

3. Gelozia vine cu percepția că dacă partenerul sau acea persoană după a cărei resurse tânjesc, dă resursele respective în altă parte, ție îți rămâne mai puțin, ceea ce înseamnă că mintea este ancorată în modelul de gândire sau are cel căruia îi dă acele resurse sau am eu acele resurse. 

Percep că mă privează pe mine de resursele acelea dacă le dă către altcineva.

Deci e o paradigma de gândire, de sau-sau, sau câstig eu sau câștigă celălalt, sau am eu resursele respective sau le are celălalt.

4. Gelozia vine cu o percepție de lipsă de putere, o percepție de neputință în a controla partenerul și comportamentele sau experiențele sale, respectiv o percepție de neputință în a controla cui are de oferit aceste resurse.

5. Gelozia vine cu o posesivitate și o percepție de „mi se cuvin mie” acele resurse, sunt entitled să le am, pentru că eu sunt partenera cea care merită aceste lucruri. 

Am să revin asupra acestui subiect pentru că este foarte, foarte important.

Deci, atunci când vorbim despre gelozie, gelozia are cinci caracteristici

1.Teama de a pierde resurse

2.Atașament față de o formă specifică de manifestarea a acelor resurse față de mine

3.Percepția că dacă dă în altă parte, îl privează pe partener de resursele respective 

4.Lipsa de putere sau neputința în a controla partenerul

5.Posesivitatea și percepția că mi se cuvin acele resurse sau i se cuvin partenerului acele resurse. 

Acum, e foarte important cum definim orice fel de termen, pentru că în funcție de cum definești un termen, ai posibilitatea să îl prelucrezi, să îl echilibrezi.

Invidia este o emoție legată de dorința de a avea sau de a experimenta ceva ce altcineva are sau trăiește și pe care îl consideri valoros sau de dorit.

Se concentrează adesea pe sentiment de dorință, resentimente și comparație cu ceilalți. Deci invidia vine din comparație cu ceilalți.

Spre exemplu, invidia poate să apară atunci când cineva se simte insuficient sau neîmplinit în comparație cu realizările sau bunăstarea altora.

Invidia este un alt sentiment, o altă emoție despre care vom vorbi în alt context, nu acum.

Diferența majoră între gelozie și invidie este că gelozia se referă la teama de a pierde ceva ce consideri că îți aparține, în timp ce invidia se referă la dorința de a obține ceva ce observ că alții au mai mult, mai bine decât tine, și ție îți lipsește sau nu ai în egală măsură.

Deși ambele pot să fie emoții grele și pot să aibă un impact negativ asupra stării emoționale a unei persoane și asupra relațiilor ei, ele au origini și manifestări negative.

Gelozia apare atunci când apreciezi doar pozitiv ceea ce are partenerul de oferit și vezi că acel pozitiv, față de care ai un atașament, îl dă altcuiva și nu vezi partea negativă a acelui lucru pe care tu îl dorești de la partenerul tău și pe care percepi că te doare dacă îl dă altcuiva decât ție. 

Deci, practic, într-o situație de gelozie, vezi o trăsătură pe care partenerul o da altcuiva și trăsătura respectivă o apreciezi doar pozitiv, vezi doar beneficiile ei și nu vezi dezavantajele ei. 

Etapele în care se manifestă gelozia

Gelozia poate fi experimentată și manifestată într-o varietate de moduri și poate avea diferite etape sau stadii, în funcție de persoană și circumstanțe. 

Iată însă câteva etape comune în care gelozia se poate manifesta:

1. Prima etapă – mintea unei persoane care are tendințe de gelozie va detecta semnalele de amenințare.

Gelozia poate începe cu detectarea unor semne sau indicii care sunt percepute ca o amenințare pentru relația sau pentru resursele pe care persoana respectivă le primește din relația de parteneriat. 

Fie că este vorba de o relație personală, fie că este vorba de o relație profesională, percepe aceste semnale, care nu neapărat sunt reale, pot să fie reale sau pot să fie percepute, și pot să includă comportamente pe care persoana geloasă le consideră suspecte la partenerul ei sau în interacțiunile acestei persoane, a partenerului, cu alte persoane.

Deci, primul element este detectarea semnelor de amenințare, și este foarte important, că aici totul se bazează pe percepție, adică pe interpretarea pe care tu o dai acelor semnale. Mintea într-o situație de gelozie, va interpreta acele semnale ca fiind amenințătoare.

Faptul că partenerul tău dă atenție unei alte femei sau faptul că șeful tău dă atenție unui alt coleg sau laudă un alt coleg, vei percepe acest lucru ca fiind o amenințare și pentru că este percepția ta, este în controlul tău să schimbi.

2. A doua etapă – reacția emoțională

Prima dată vine observația și interpretarea gândului, interpretarea percepțiilor pe care le ai, interpretarea informațiilor pe care le ai, ceea ce se numesc percepții. Pe baza acestor percepții se formează reacția emoțională. 

Odată ce semnalele pe care tu le apreciezi ca fiind de amenințare sunt detectate, gelozia poate declanșa o reacție emoțională puternică, cum ar fi anxietate, furie, tristețe sau chiar paranoia. Aceste emoții pot fi intensificate de gândurile și interpretările personale ale situației.

La acest al doilea pas, îți dai seama că și aici, din nou, ceea ce contează cu adevărat sunt percepțiile tale, adică interpretările pe care tu le dai asupra realității. În situația asta, aceste interpretări sau percepții sunt în controlul tău, adică poți să le transformi.

Nu de mult am avut o conversație cu un preot care a spus că gelozia este o boală și este o boală grea. Așa a spus el.

Ei, aș contesta această percepție, pentru că aici, în situația geloziei, gelozia se bazează pe o percepție a ta și dacă se bazează pe o percepție a ta, înseamnă că tu ești cel care poți să o schimbi.

3. A treia etapă- comportamentul de control 

Gelozia poate duce la comportamente de control sau de monitorizare a partenerului sau a situației, care este percepută ca amenințătoare. 

Aceste comportamente pot include verificarea telefonului, a mesajelor, urmărirea activităților sau chiar confruntări directe cu partenerul.

Acum poate și tu ai trecut vreodată printr-o situație în care să verifici partenerul, telefonul lui, să-i verifici geanta cu care a fost în delegație sau să te uiți peste mesajele pe care le-a primit, când le primește. 

De asemenea, aici intră acele comportamente suspicioase, când partenerul tău pune parolă la telefon și nu avea înainte, nu îți spune parola sau vezi că merge să vorbească la telefon afară și are conversații prelungite.

Nu vreau deloc, dacă ești femeie să anulez sentimentele tale de suspiciune, nici dacă ești bărbat nu vreau să anulez sentimentele tale de suspiciune. Adică sunt niște comportamente care îți spun că ceva s-a schimbat în dinamica și în relația voastră.

În cultura noastră, aceste comportamente, de cele mai multe ori sunt ascunse și nu există o educație în a avea discuții deschise, oneste, despre problemele relaționale. Așa că, de cele mai multe ori, gelozia este suprimată, iar mai apoi se manifestă înzecit în relație cu partenerul. 

Sunt foarte multe relații care se strică sau care sunt puternic afectate de sentimente de gelozie și nu atât de sentimentul de gelozie în sine, cât de faptul că reprimi acele emoții, mai apoi le manifești înzecit, iar le reprimi, iar le manifești înzecit. 

Cu cât partenerul tău îți spune ți se pare, nu-i adevărat, ești nebună, cu atât mai mult te îndoiești de realitatea intuițiilor tale și devine mai greu să ai o conversație deschisă și onestă cu partenerul.

4. A patra etapă – auto reflecția și justificarea

În unele cazuri, gelozia poate duce la auto reflecție și la încercarea de a justifica sentimentele și comportamentele respective: „de aia am făcut, pentru că tu ai ascuns, tu nu mi-ai spus, tu nu ai făcut”.

Persoana geloasă poate începe să caute motive sau să găsească motive pentru a-și valida gelozia și poate încerca să își împărtășească sentimentele cu partenerul sau cu alte persoane.

Problema aici este că de cele mai multe ori, când cineva are sentimente de gelozie, îi va cere schimbare celuilalt, ca el să nu mai fie gelos. 

Dar gândește-te că de fiecare dată, într-o relație, orice fel de situație este co-creată. Asta înseamnă că jumătate din ce se întâmplă este responsabilitatea ta, jumătate din ce se întâmplă este responsabilitatea celuilalt.

Tu ești dator să-ți vindeci percepțiile. Celălalt își va ajusta automat comportamentul dacă tu ți-ai echilibrat și ți-ai vindecat emoțiile.

5. A cincea etapă – impactul asupra relației

Gelozia poate avea un impact semnificativ, putând provoca tensiuni și conflicte în cuplu. 

Lipsa încrederii și a comunicării sănătoase poate deteriora treptat relația și poate duce la distanțarea partenerilor sau chiar la sfârșitul relației.

Așa cum îți spuneam mai devreme, puțini avem educația de a vorbi despre probleme deschiși și cu obiectivitate, și cu cât emoțiile sunt mai mari, cu atât această discuție obiectivă este mai greu posibilă, se poate întâmpla mai greu.

Este important să înțelegi că gelozia poate fi considerată o emoție naturală, deși o persoană cu o stimă de sine sănătoasă și echilibrată își poate gestiona sentimentele de gelozie. 

Și poți să te gândești că atâta vreme cât emoția de gelozie se bazează pe percepțiile tale, adică pe interpretările pe care tu le dai comportamentului partenerului, stă în puterea ta să transformi aceste emoții.

Terapia poate să fie utilă pentru a învăța strategii eficiente de gestionare a geloziei și pentru a construi relații mai sănătoase și mai împlinite, însă, până nu rezolvi cauza de bază a geloziei, va fi foarte greu ca strategiile să înlocuiască dizolvarea cauzei principale pentru care simți gelozia.

Până la sfârșitul acestui Spark am să îți dau detalii despre cum poți să ajungi să dizolvi cauza principală pentru care simt sentimentele de gelozie.

Am fost foarte curioasă despre legătura dintre gelozie și stima de sine și am făcut un mic studiu să văd ce e acolo, între gelozie și stimă de sine. Pentru că ai spune în mod natural că o persoană care are o stimă de sine ridicată nu va simți gelozie. Uite ce am aflat despre legătura dintre gelozie și stima de sine:

Impactul geloziei asupra stimei de sine

Gelozia poate afecta negativ stima de sine a unei persoane, în special dacă aceasta simte că nu este suficient de valoroasă sau de demnă pentru a-și păstra relația sau a-și păstra partenerul și ceea ce are acesta de oferit.

Sentimentul de nesiguranță și de lipsă de încredere pot fi amplificate atunci când cineva se confruntă cu gelozia.

Originea geloziei în stima de sine

Unele persoane pot experimenta gelozia ca rezultat al unei stime de sine scăzute. 

Dacă cineva se simte nesigur sau neînsemnat, poate fi mai predispus să se simtă amenințat de interacțiunile sau relațiile altora și să manifeste gelozie ca răspuns la aceste sentimente.

Studiile au arătat că există o corelație între gelozie și stima de sine. 

Persoanele cu stimă de sine scăzută pot fi mai susceptibile să fie geloase, deoarece pot percepe că nu sunt suficient de demne de a fi iubite sau de a avea încredere în partenerul lor. 

De asemenea, gelozia poate afecta în continuare stima de sine, creând un cerc vicios în care sentimentele de nesiguranță și de lipsă de încredere se întăresc reciproc.

În concluzie, gelozia și stima de sine pot fi interconectate și se pot influența reciproc în diverse moduri. 

Dezvoltarea unei stimă de sine sănătoase și a unei încrederi în sine solide poate contribui la gestionarea geloziei și la construirea relațiilor mai sănătoase și mai echilibrate. 

Și hai să aducem acum în ecuație unul dintre cele cinci elemente pe care le-am menționat la definirea geloziei.

Atunci când simți gelozie, percepi că partenerul tău îți oferă ceva pozitiv, ceea ce tu apreciezi ca fiind doar pozitiv, fără să vezi dezavantajele acelui lucru, și dintr-o dată acele lucruri le dă către altcineva și percepi că pe tine te lipsește de acele resurse.

Asta înseamnă că tu percepi că tu nu ești capabil sau capabilă să îți oferi ție acele resurse. Îți trebuie îmbrățișările partenerului pentru că percepi că prin acestea el îți dă siguranță, siguranță pe care tu nu ești capabilă sau capabil să ți le oferi singur. De aceea ai nevoie ”disperată” să primești afecțiune de la partener, pentru că percepi că tu nu ți-o poți da.

Dacă ai o stimă de sine sănătoasă și vezi care este forma în care tu poți să îți dai acele lucruri care percepi că partenerul le are și ție îți lipsesc, ca atare, ai nevoie ca el să ți le dea, atunci se reduce semnificativ sentimentul de gelozie.

Acesta este unul dintre pașii pe care am să ți-i arăt la sfârșit pentru dizolvarea sentimentelor și transformarea sentimentelor de gelozie.

De asemenea, o întrebare interesantă atunci când am lucrat pe sentimentele de gelozie a fost: „Care este legătura între sentimentele de gelozie și sentimentul de entitlement?” Adică să consideri că meriți să primești un lucru anume, că ți se cuvine, că doar tu îl meriți.

Am studiat acest lucru în contextul relațiilor și al percepțiilor individuale asupra drepturilor și așteptărilor în cadrul relațiilor și iată cum sunt legate cele două, gelozia și sentimentul de entitlement, mi se cuvine să primesc acea resursă de la tine.

Primul element – percepția privind drepturile și posesiunile

Gelozia poate fi legată de sentimentul de entitlement, atunci când o persoană consideră că are un drept asupra partenerului sau asupra anumitor trăsături ale acestuia sau altor aspecte ale vieții, cum ar fi atenția, afecțiunea sau loialitatea.

Această percepție poate alimenta gelozia atunci când aceste așteptări nu sunt îndeplinite conform dorințelor sau imaginilor proprii. Hai să vedem cum se întâmpla asta.

Intri într-o relație de căsătorie, să spunem.

În această relație de căsătorie tu consideri că prin faptul că ești soț sau ești soție, această relație, prin statutul pe care tu îl ai în relație, vine cu drepturile tale asupra întregii afecțiuni, întregii atenții, întregului potențial de o anumită natură a persoanei respective și simți că ți se cuvin.

În momentul în care acea persoană, partenerul tău, dă aceste resurse către altcineva, vei simți că pierzi ceva. Ca atare, apare gelozia.

Al doilea element – reacțiile la amenințările percepute

Sentimentul de entitlement poate accentua gelozia atunci când cineva simte că drepturile sau posesiunile lor sunt amenințate de o altă persoană. Aceasta poate duce la reacții puternice de posesivitate, control sau gelozie, în încercarea de a proteja ceea ce percepe că le aparține.

Asta înseamnă că dacă, să zicem, o persoană din afară beneficiază mai mult de atenția partenerului tău, poți să mergi către persoana respectivă și să spui „Până aici! De aici a nu mai face pași. Percep că ameninți relația mea. Du-te, stai la locul tău și nu amenința relația.”

Al treilea element – dinamica relațională

Gelozia și sentimentul de entitlement pot interacționa într-o relație, afectând modul în care fiecare partener percepe și își exercită drepturile și așteptările în cadrul acesteia.

O persoană cu un sentiment puternic de entitlement poate fi mai predispusă să fie geloasă și posesivă în relație, deoarece consideră că are un drept exclusiv asupra partenerului și a relațiilor sale și a resurselor sale. 

Acuma, știi ce e interesant? Că în momentul în care intri într-o relație, fie că este vorba despre o relație de căsătorie, fie că este vorba despre o relație de parteneriat, aceste lucruri de multe ori sunt implicite. 

Adică intri într-o relație de căsătorie și implicit, crezi că partenerul tău îți datorează loialitate. Implicit, crezi că partenerul tău trebuie să împartă toți banii pe care îi face cu tine și că nu va da din banii pe care îi face către părinții lui, către frații lui și că trebuie să-ți fie loial ție sau loială ție și trebuie să fie, să împartă resursele doar cu tine.

Dar aceste lucruri de la om la om diferă. Partenerul tău poate să perceapă că este loial în relație, chiar dacă jumătate din banii pe care îi câștigă ți-i dă ție și jumate îi dă către părinții lui sau către fratele sau sora lui, pentru că are o reprezentare diferită asupra ceea ce înseamnă loialitate în relație.

În educația noastră nu există o contractare sau aliniere în relație, adică nu avem obișnuința să discutăm termenii și condițiile relațiilor înainte de a începe o relație sau la începutul unei relații, în care să definești ce înseamnă relația, ce înseamnă loialitate în relație, cum vezi relația pe următorii ani de zile.

Ce recomand cel mai adesea într-o situație de genul acesta este ca la începutul relației, nu chiar la prima întâlnire, dar după primele întâlniri să fii deschis și transparent în a spune ce cauți tu și ce ești dispus să oferi, ca să nu vânezi cai verzi pe pereți și să nu vinzi cai verzi pe pereți din perspectiva celuilalt. Iar această onestitate și transparență aduce repede la clarificarea relației și asigură o contractare și aliniere.

Chiar și Jay Shetty în cartea lui despre iubire recomandă acest lucru – să vorbești la început cu partenerul tău, cu care e posibil să construiești o relație sau nu, să vezi ce înseamnă iubirea pentru el, ce înseamnă loialitate pentru partener, cum vede el o relație, care este scopul relației, care sunt modelele cu care el a venit de acasă, care sunt acele lucruri pe care el vrea să le evite într-o relație, ca să poți să înțelegi pe deplin ce înseamnă o relație și ce înseamnă ca manifestare a resurselor față de relație, să știi la ce poți să te aștepți în contribuția pe care partenerul o are în relație.

În esență, legătura dintre gelozie și sentimentul de entitlement poate fi înrădăcinată în percepțiile individuale asupra drepturilor și posesiunilor, în cazul relațiilor, precum și în reacțiile la amenințările percepute asupra acestora.

E important să recunoști și să gestionezi aceste aspecte în cadrul relațiilor, pentru a facilita o comunicare și interacțiune sănătoasă și echilibrată între parteneri.

Acum, un alt lucru pe care l-am observat în cadrul relațiilor, și atunci când am mediat în relații, a fost că acești termeni și condițiile relațiilor se schimbă cu timpul. 

Îți recomand un timp de negociere a termenilor și condițiilor care să fie valabil pentru 7-10 ani pentru relație. Pentru că în timp relațiile se schimbă, așteptările se schimbă, modalitățile de manifestare a loialității față de relație a dragostei în relație se schimbă și alte lucruri devin importante.

Spre exemplu, atunci când începi o relație amoroasă, poate ca loialitatea sau fidelitatea să fie un element important. 

Poate peste 10 ani de zile loialitatea sau fidelitatea nu mai este un element important în relație, și ești dispus să ai un alt tip de relație.

Poate este și mai importantă după 10 ani de relație, dar dacă nu obișnuiești să vorbești despre lucrurile acestea cu partenerul tău, va fi foarte greu să îți ajustezi situația contractuală de relație cu interiorul tău mental și emoțional.

Adică o relație începe cu un set de principii, termeni și condiții, și pe parcurs e normal să se ajusteze. Foarte multe suferințe din relație apar că nu sunt ajustați termenii și condițiile. Și în momentul în care vorbești cu partenerii care ajung la un conflict sau poate în prag de despărțire, îți dai seama că de fapt nu și-au ajustat termenii și condițiile și în fapt vor același lucru, doar că nu știu cum să ajungă la acea formă nouă de relaționare.

E foarte important că am vorbit despre gelozie și sentimentul de entitlement sau percepția de mi se cuvine și am vorbit despre gelozie și stimă de sine. 

Vreau să aduc aici în vedere un citat al lui Epictet care spune că „gelozia este un dușman al fericirii interioare și al liniștii sufletului”. Și la fel aș putea să spun și despre invidie.

Deci gelozia este un dușman al fericirii interioare și al liniștii sufletului, pentru că odată cu gelozia, înseamnă că nu ai pace cu tine și nu ai pace cu lumea exterioară, nu ai pace cu cei din jur și asta aduce trăiri extrem de intense și consum foarte mare mental și emoțional.

Gabor Maté spune că „fundamental, gelozia este un sentiment infantil, ce la adulții cu un stil de atașament sigur începe să scadă exponențial începând cu vârsta de 24-25 de ani, odată cu închiderea cortexului prefrontal, adică cu formarea acestuia completă. 

Gelozia după această vârstă este de cele mai multe ori asociată cu factori psihologici ce țin de stilurile de atașament nesigure, traume anterioare sau de dereglări psiho afective.

Exemple:

Percepi că nu ai primit afecțiune în copilărie așa cum ți-ai fi dorit. Ai un partener care îți oferă ceea ce percepi că ți-a lipsit, dar pentru că ai percepția de lipsă din copilărie, vei supraaprecia afecțiunea pe care ți-o oferă partenerul. Și când partenerul o manifestă către altcineva, se va activa de fapt lipsa de afecțiune din copilărie și teama de a pierde ceea ce ai acum în relație cu partenerul.

E ca și cum resursa de afecțiune este supra apreciată pentru că ți-a lipsit în copilărie, ceea ce determină o reacție exagerată, bazată pe frică, nu doar legată de a pierde ceea ce ai în prezent, ci bazată pe fricile și durerile cumulate din trecut. Și astfel acestea se adună într-o furtună emoțională.

Caroline Myss spune că suferința percepută în trecut îți dă un sentiment de entitlement, că meriți mai mult, că ai dreptul să primești mai mult pentru că ai suferit. 

E ca și cum, dacă ai suferit atunci când ai fost copil, că nu ai primit suficientă afecțiune, vei considera că ești menit să primești mai multă afecțiune, meriți tratament preferențial, meriți mai multă afecțiune, vrei mai multă afecțiune. Și cu cât percepi că vrei mai mult și meriți mai mult, că ți se cuvine mai mult, cu atât vei crea opusul. 

Iată o spirală din care greu se iese.

Deci, în trecut ai suferit că nu ai primit afecțiune. Vei primi de la partener. 

Consideri că meriți. Dai cu pumnul în masă că ți se cuvine. 

Prin faptul că spui așa activezi Legea Escalării Eristice, adică vei primi mai puțin, vei pierde acea afecțiune – tu creezi faptul că partenerul merge și dă acea afecțiune către altcineva- și pentru că supra valorizezi și ești atașat de formă, Legea Escalării Eristice se manifestă pe deplin și astfel vei crea o reacție emoțională care îl îndepărtează pe partener, căci simte că nu îi dai libertate și nu îl apreciezi pentru ceea ce este. 

Se îndepărtează deci, ceea ce îți apasă și mai tare butoanele fricii de a pierde afecțiunea lui. Ca atare, creezi un downward spiral, adică o spirală descendentă în care răul devine și mai rău și durerea devine și mai mare, gelozia devine și mai puternică.

Tipuri de gelozie

Vorbim despre mai multe tipuri de gelozie. Am găsit cinci despre care putem să vorbim, dar după diferitele clasificări există mai multe sau mai puține.

Gelozia romantică este cea mai obișnuită formă de gelozie și apare în contextul relațiilor romantice sau de cuplu. Se manifestă atunci când o persoană simte că partenerul tău este interesat de altcineva sau că este amenințată integritatea relațiilor lor romantice.

Gelozia socială apare atunci când o persoană simte că este înlocuită sau depășită în ceea ce privește atenția, afecțiunea sau realizările de către o altă persoană. Poate apărea în diferite contexte, cum ar fi relațiile de prietenie, colegialitate sau chiar între membrii familiei.

Asta înseamnă, pentru că vorbim despre gelozie și nu vorbim despre invidie, că bazat pe statut, ești gelos că o persoană, din punct de vedere al statutului social, beneficiază de mai multe avantaje la care tu nu ai acces și primește avantaje pe care tu nu le primești. Atunci apare gelozia. Altfel, dacă doar te-a depășit, este vorba despre invidie și vom trata diferit invidia.

Gelozia profesională se referă la sentimentul de rivalitate între colegii de muncă sau profesioniștii din cadrul unei organizații. Acest tip de gelozie poate apărea atunci când cineva simte că un coleg este favorizat, primește beneficii de la un șef, de la un coleg pe care el nu le primește.

Gelozia parentală este resimțită de părinți în legătură cu atenția, dragostea și timpul acordat copiilor.

Acest tip de gelozie poate apărea atunci când un părinte simte că atenția sau afecțiunea este împărțită între copiii sau că este amenințată relația de cuplu de adulți cu copilul care a apărut în relație și care beneficiază de mai multă afecțiune.

Deci, gelozia parentală apare atunci când apare un copil în relație, care primește dintr-o dată mai multă afecțiune, iar părintele partener se simte privat de afecțiunea care acum merge către copil. 

Gelozia delirantă este o formă extremă de gelozie, în care persoana are convingeri ireale și neliniștitoare despre infidelitatea partenerilor, chiar în absența unor dovezi concrete.

Gelozia delirantă poate fi asociată cu tulburările psihotice sau cu alte tulburări psihologice severe.

Acum, mai departe, ce zice Gabor Maté despre stilurile de atașament și gelozie.

Conform lui Gabor Maté, teoriile atașamentului sugerează că stilurile noastre de atașament pot influența modul în care percepem și reacționăm la gelozie.

Persoanele cu un stil de atașament anxios pot fi mai predispuse la gelozie și pot interpreta în mod negativ comportamentele partenerului lor, în timp ce persoanele cu un stil de atașament sigur pot fi mai încrezătoare și mai puțin afectate de gelozie.

Persoanele cu atașament anxios pot fi mai susceptibile la gelozie, deoarece au o sensibilitate mai mare la semnalele de amenințare ale relației și pot interpreta în mod exagerat comportamentele partenerului lor ca fiind semne de respingere sau infidelitate.

Din nou, foarte important aici este că totul depinde, într-o situație de gelozie, de percepțiile tale și de ceea ce percepi că pierzi.

Persoanele cu un stil de atașament evitant tind să evite intimitatea emoțională și să fie reticente în a se angaja în relații strânse. 

Aceste persoane pot să experimenteze, de asemenea, gelozie, dar pot să-și neglijeze sau să minimizeze sentimentele lor pentru a evita vulnerabilitatea asociată cu implicarea emoțională, profundă, în relații.

Una dintre cărțile care mi-a impactat cel mai mult percepția despre gelozie și libertate în cuplu am citit-o acum mai bine de 20 de ani și este o carte a lui Osho. 

Nu-mi amintesc exact titlul ei, dar când am făcut research-ul pentru partea aceasta de gelozie, mi-am amintit de felul în care Osho a descris sentimentul de libertate în relație și ce înseamnă iubirea adevărată. 

Odată ce am studiat principiul valorilor și Legile Universale, toate lucrurile acestea s-au legat într-o formă extraordinar de frumoasă.

Și acum aș vrea să îți spun despre felul în care gândește Osho, sau Bhagwan Shree Rajneesh, despre gelozie și despre libertate în relație.

Perspectiva lui asupra geloziei este una profund spirituală și psihologică, iar el a abordat acest subiect în mai multe din discursurile sale și cărțile sale. 

Iată câteva elemente ale perspectivei lui Osho asupra geloziei:

Primul element – Gelozia este o manifestare a ego-ului

Osho vede gelozia ca pe o manifestare a ego-ului și a identificării cu sinele inferior. El susține că „gelozia apare atunci când cineva se simte amenințat în ceea ce privește posesiunile materiale, relaționale sau alte perspective ale vieții de cuplu, din cauza unui sentiment de insecuritate sau lipsă de încredere în sine.”

Îmi place foarte mult această perspectivă asupra geloziei, pentru că plasează responsabilitatea existenței tale în curtea ta și nu dă vina pe celălalt că tu ești gelos.

Al doilea element – conștientizarea originilor geloziei

Osho încurajează oamenii să fie conștienți de originile lor interioare și să exploreze adânc motivele geloziei. El sugerează, ca și Gabor Maté, de altfel, că gelozia poate avea rădăcini adânci în experiențe nevindecate din trecut, inclusiv în relațiile cu părinții sau în traumele emoționale nerezolvate.

De aceea, unul dintre elementele pe care le abordez atunci când lucrez pe gelozie sunt aceste traume emoționale nerezolvate.

Al treilea element – acceptarea și transcendența geloziei

Osho îndeamnă la acceptarea și înțelegerea geloziei în sine, fără a o reprima sau nega. 

El sugerează că prin observarea și conștientizarea geloziei, o persoană poate să înceapă, transcende și să se elibereze de controlul pe care acesta îl are asupra vieții ei.

Acum, din experiența mea, este foarte dificil ca doar cu observația să poți să îți transformi trăirile interioare. Este și aceasta o cale care, din perspectiva mea, e necesară să fie însoțită de meditație și de conștientizarea gândurilor tale. Este o cale lungă, este o abordare, dacă vrei, diferită de aceasta în care ești hands on și poți să-ți echilibrezi mintea folosind Legile Universale, dar este și aceasta o cale.

Al patrulea element – înțelegerea naturii relațiilor

Osho subliniază importanța înțelegerii naturii relațiilor și a necesității de a cultiva iubirea și încrederea reciprocă într-o relație. 

El sugerează că gelozia poate fi depășită atunci când oamenii își dezvoltă o conștientizare profundă a sinelui și a interconexiunii cu ceilalți.

Osho crede în libera manifestare a oamenilor în a-și alege propriile comportamente, și în iubirea necondiționată față de celălalt – să-l iei așa cum este și să fii recunoscător pentru asta. Acum, partea bună este că avem metodele prin care să putem să facem asta.

În esență, perspectiva lui Osho asupra geloziei implică o căutare interioară profundă și o conștientizare a motivelor și implicațiilor acesteia în viața umană. 

El încurajează o abordare holistică și profundă pentru a depăși gelozia și pentru a cultiva relații sănătoase și împlinite. 

Acum, o altă întrebare pe care mi-am pus-o în momentul în care am lucrat pe gelozie a fost: Cum a învățat mintea sentimentul de gelozie?

Pentru că poate știi deja până acum că felul în care lucrez eu este adesea, cel mai adesea, să lucrez asupra cauzei cauzelor și ca să poți să transformi cu adevărat o situație este important să scoți rădăcina mare, căci cu rădăcina mare, adică cauza cauzelor, ies mai multe rădăcini mici.

Cum învață mintea sentimentul de gelozie

Sentimentul de gelozie poate fi învățat și dezvoltat în moduri diferite, influențate de experiențele, mediul și relațiile individuale. Iată câteva moduri în care mintea poate învăța sentimentul de gelozie.

1. Experiențele timpurii de atașament

Relațiile și interacțiunile cu figurile de atașament, cum ar fi părinții sau îngrijitorii, pot influența modul în care mintea învață despre gelozie.

De exemplu, un copil care observă un părinte gelos sau care simte că nu primește suficientă atenție sau afecțiune poate învăța să manifeste gelozie ca răspuns la aceste experiențe.

2. Modelarea socială

Copiii și adulții învață adesea despre gelozie prin observarea comportamentului altora din jurul lor, inclusiv a părinților, prietenilor și modelelor media. 

Aceasta poate include reacții geloase la amenințările percepute în relații sau la resursele pe care partenerii pot să le ofere altora.

O observație importantă aici este legată de telenovele, care știu că atunci când a început televiziunea în România aveau mare succes și gelozia era una dintre intrigile și temele importante în aceste telenovele.

Este o emoție asociată cu trăirile maselor, cu dramele și cu spiritul latin.

3. Experiențele personale

Experiențele personale, cum ar fi infidelitățile în relații anterioare sau alte evenimente care pun în pericol sentimentul de securitate sau de încredere în sine, pot contribui la dezvoltarea sentimentului de gelozie.

De exemplu, cineva care a fost înșelat în trecut poate fi mai predispus să fie gelos în relații ulterioare. 

Cred în această explicație pe care am găsit-o, însă nu sunt întru totul de acord cu ea, pentru că cred că atunci când ești înșelat în relație, deja ai avut experiențe anterioare în care ai învățat că nu meriți un partener fidel, în care ai învățat că nu meriți întreaga afecțiune și atenția unui bărbat sau a unei femei și există condiționări anterioare acelui eveniment de înșelat, care de fapt au creat baza sentimentelor de gelozie, iar acea nesiguranță, acea insecuritate de fapt creează experiența de a fi înșelat sau înșelată.

4. Normele culturale și sociale

Normele acestea pot juca un rol important în învățarea și acceptarea geloziei într-o societate.

În unele culturi, gelozia poate fi considerată o reacție normală și acceptabilă în anumite situații, în timp ce în altele poate fi stigmatizată și descurajată.

Am să revin asupra acestui subiect cu un alt paragraf în acest spark, pentru că și asta mi se pare foarte interesant.

Îți amintești poate că atunci când am vorbit despre Legea Transformării, despre pierderea cuiva sau despre a pierde ceva, am avut în vedere condiționarea culturală și foarte multe dintre felurile în care noi ne manifestăm emoțional țin de condiționările culturale, despre ce este acceptabil și dezirabil din punct de vedere social.

Și tot aici, în acest spark, vei vedea că diferite culturi au diferite abordări asupra geloziei și că nu este un sentiment universal acceptat sau normal. Poți să simți sentimente de gelozie, însă sunt culturi în care acest lucru nu este prezent.

Interesant, nu?

Ce se întâmplă la nivel neuronal și neurochimic atunci când o persoană simte gelozie?

În cortexul prefrontal această parte a creierului este implicată în procesarea informațiilor sociale și în reglarea emoțiilor. În timpul geloziei, cortexul prefrontal poate fi activat în încercarea de a interpreta și a da sens situației care provoacă gelozia, inclusiv în evaluarea riscurilor sau a opțiunilor disponibile.

Însă, tot în situație de gelozie se activează și amigdala, care este o structură cerebrală asociată cu emoțiile, inclusiv cu răspunsurile de frică și anxietate.

În cazul geloziei, amigdala poate fi activată puternic, generând reacții intense de anxietate și stres și declanșarea modului de operare fight or flight, luptă, fugi sau îngheț.

În situația aceasta, amigdala vine cu reacții puternice și neocortexul încearcă să regleze situația dând niște interpretări raționale, însă de cele mai multe ori, coșmarurile care vin din amigdală și fricile care sunt nerezolvate din trecutul tău și din durerile din trecut vor fi mai puternice decât ceea ce îți procesează mintea rațională.

De ce? Ca să progresezi și să depășești nivelul acela de condiționare.

Tot într-o situație de gelozie vorbim și despre sistemul de recompensă.

Gelozia poate activa sistemul de recompensă al creierului, care este implicat în procesarea plăcerii și a motivației. Atunci când simți gelozie, te poți concentra asupra obținerea informațiilor care pot reduce incertitudinea și anxietatea legat de situație sau asupra strategiilor de a proteja sau de a menține relația.

Adică vei simți plăcere în momentul în care obții informații care să-ți confirme sau care să-ți infirme presupunerile și, de asemenea, vei simți plăcere atunci când mintea dezvoltă strategii de securizare, respectiv scenarii de cum o să faci și ce o să faci.

Dopamina este asociată cu sentimentul de plăcere și recompensă, iar nivelurile ei pot fluctua în timpul perioadelor de gelozie, contribuind la dorința de obține informații sau a controla situația.

Serotonina, care este implicată în reglarea stării de spirit, poate influența și ea modul în care cineva percepe și răspunde la gelozie.

Acum, până în momentul acesta, dacă ai mai ascultat spark-urile mele, știi că nimic nu exista fără un sens

Tot ce există are un sens și servește unui scop

Și ca să poți să afli cărui scop servește și de ce acel lucru există, cea mai bună întrebare pe care poți să ți-o pui este: Care sunt beneficiile acelui lucru?

Care sunt beneficiile geloziei?

În unele situații, gelozia ajută la consolidarea relațiilor

De asemenea, poate să îți ofere protecție și prevenție, ca un mecanism de alertă care îi informează pe parteneri despre potențialele amenințări la adresa relației.

Acest lucru poate stimula discuții și rezolvarea proactivă a problemelor, care ar putea altfel să rămână nerezolvate și să escaladeze în timp.

De asemenea, gelozia vine cu un beneficiu de mobilizare de resurse.

Sentimentul de gelozie poate determina persoanele să își îmbunătățească propria imagine și performanță, fie în context profesional sau personal. Poate să fie un factor extrem de motivant.

Lupți pentru relație. Ai un scop.

Lupți pentru un obiectiv ca să demonstrezi că ești mai bun decât cineva care a primit resursele într-o situație în care ești gelos în context profesional.

Dorința de a fi mai atractiv, dorința de a fi mai eficient, mai bun, mai performant în context de muncă aduce beneficii pe plan personal ale geloziei.

Gelozia are și un rol evolutiv și adaptativ

Din punct de vedere evolutiv, gelozia a fost propusă ca fiind un răspuns adaptativ care a ajutat la protejarea legăturilor dintre parteneri și la asigurarea stabilității familiale, ceea ce este crucial pentru creșterea și protecția descendenților. Acest lucru a intervenit odată cu creștinismul și cu monoteismul. Își are originile în creștinism și monoteism.

Pentru că din momentul acela, și asta este una dintre lucrurile pe care le-am învățat în cartea lui Helen Fisher, când vorbea despre relații și despre monogamie în cuplu, a spus că sursa monogamiei în cuplu își are originea în monoteism.

În momentul în care crezi într-un singur Dumnezeu, mergi într-o singură direcție cu focusul și atenția ta, iar acest mod de a gândi s-a răsfrâns și în relațiile de parteneriat, care, de asemenea, au avut ca scop concentrarea resurselor și îmbogățirea pe familie, fără să se disperseze resursele către 3 soții care au și ei copii lor și descendenții lor. În felul acesta rămânea o conducere centralizată, exact așa cum este o conducere centralizată în ceea ce privește religia creștină.

Alte beneficii ale geloziei

În momentul în care trăiești gelozia, ai un sentiment de admirație și, implicit, teama că pierzi acea trăsătură admirată la partener. Iar un beneficiu pentru tine este să vezi cum poți să vezi că și tu ai acea trăsătură pe care o admiri la partener. Asta este unul dintre pasurile prin care rezolvăm gelozia.

Un alt beneficiu al geloziei este că îți arată exact care sunt rănile tale pe care nu le-ai rezolvat.

Spre exemplu, teama de abandon. Poți să fii gelos, iar această gelozie să aibă la bază o teamă de abandon.

De asemenea, gelozia oferă un spațiu de clarificare în relație și reașezare a relațiilor sau relației

Folosești tema geloziei pentru a-ți vindeca rănile și a comunica ce ai nevoie și ce este important pentru tine în relația de cuplu. Dacă este tratată corespunzător, gelozia poate să fie un factor mare de creștere individuală și în relația de cuplu, dar și profesional, atunci când ești gelos pe cineva din firmă.

De asemenea, gelozia îți dă o senzație de control, o percepție falsă de control, dar senzația aceea de control este un beneficiu pe care mintea îl are.

De asemenea, gelozia poate să aibă ca beneficiu faptul că percepi că tu contezi în relație, adică tu arăți că contezi, că ești important prin faptul că îți manifești gelozia și devii vocal în relație, dar, de asemenea, îi arăți și celuilalt că el contează.

De asemenea, ai senzație de semnificație, ești important în relație, contezi și ești important. Ești văzut pentru că vociferezi atunci când ai trăit sentimentul de gelozie.

De asemenea, un alt beneficiu al sentimentelor de gelozie poate să fie faptul că obții confirmarea că celălalt te iubește și te apreciază dacă schimbă ceva pentru tine.

Gelozia în diferitele culturi

Acum, așa cum v-am spus mai devreme, voi vorbi puțin despre gelozie în diferitele culturi. 

De ce? Pentru ca să vezi că mintea, în contextul în care trăiești, este foarte posibil că a fost condiționată să fie geloasă prin informațiile la care ai fost expus, cum ar fi, de exemplu, telenovelele sau filmele unde gelozia era un lucru apreciat în drama respectivă, dar poate fi și o condiționare culturală.

Spre exemplu, în cultura mediteraneană, cum ar fi Italia, Spania, Grecia și în alte țări din regiune, gelozia poate fi percepută ca un aspect natural al pasiunii și al angajamentului romantic.

Aici, gelozia este uneori privită ca un semn al iubirii profunde și al atașamentului față de partener. Iată, o asociere greșită, pentru că faptul că ești gelos nu înseamnă că iubești persoana respectivă. O să vezi imediat de ce.

Culturi religioase conservatoare 

În anumite comunități religioase conservatoare sau tradiționale gelozia poate fi promovată ca un aspect al respectului pentru normele și valorile sociale, inclusiv fidelitatea în căsnicie și respectul pentru intimitatea partenerului. 

Aceste culturi pot vedea gelozia ca un lucru pozitiv, care reflectă un angajament față de relația de cuplu și față de comunitate (cum spuneam mai devreme și din studiul lui Helen Fisher).

Culturi cu atașament ridicat legate de fidelitate

În anumite culturi, așteptările legate de fidelitate sunt foarte ridicate, iar gelozia este văzută ca un efect natural al acestor așteptări. În aceste culturi, gelozia poate fi privită ca un semn al preocupării pentru respectarea normelor și valorilor sociale în ceea ce privește relațiile romantice.

Adică dacă ești gelos, manifești moralitate din punct de vedere al culturii în care trăiești.

Percepția negativă asupra geloziei în anumite culturi

În culturile occidentale, cum ar fi cele din Statele Unite, Canada și majoritatea Europei Occidentale, gelozia este frecvent asociată cu lipsa de încredere sau cu insecuritatea (din nou o condiționare culturală). 

Aceste culturi pun accent pe importanța încrederii reciproce și a respectului pentru independența personală în relații, considerând gelozia ca fiind un potențial destabilizator al armoniei relaționale.

În culturile scandinave, în țările nordice precum Suedia, Norvegia și Danemarca sunt exemple de societăți cu un nivel ridicat de egalitate de gen și autonomie personală. 

În aceste culturi, gelozia este adesea văzută ca un semn de control sau de restrângere a libertății individuale, fiind în general descurajată.

Culturile care valorizează colectivismul, cum ar fi Japonia sau Coreea de Sud, unde armonia grupului și subordonarea nevoilor individuale sunt importante, manifestările de gelozie pot fi considerate nepotrivite dacă perturbă partea socială sau coeziunea grupului.

Acum urmează să vorbesc despre 3 tipuri de relaționare, despre soluții atunci când vine vorba despre gelozie și despre surpriza pe care ți-am promis-o la sfârșitul acestui Spark.

Există trei tipuri de relaționare pe care poți să le ai cu orice fel de persoană

1. Prima variantă – când ai pe cineva în admirație și îl pui pe un soclu, pe un piedestal.

Asta înseamnă că te uiți în sus la persoana respectivă și vezi că are trăsături care ție îți lipsesc sau nu le ai în egală măsură cu ea.

În această situație vei avea teama de a pierde acele trăsături pe care percepi că ea le are și tu nu le ai manifestate de către tine.

2. A doua variantă – când te uiți în jos la cineva și îl ai în judecată negativă.

Asta înseamnă că vezi mai multe trăsături negative la acea persoană și vezi că acea persoană are trăsăturile negative, iar tu nu ai, ție îți lipsesc trăsăturile respective negative.

3. A treia variantă – când îl vezi pe celălalt așa cum este, cu plusuri și minusuri și să fii recunoscător pentru el.

Adică să îl vezi cu valorile lui, să te vezi pe tine cu valorile tale și să vezi legătura între valorile lui, dacă el se manifestă așa cum e, și valorile tale, dacă tu te manifești autentic, așa cum ești.

În care dintre cele trei tipuri de relaționare crezi că se manifestă gelozia? 

În varianta A, atunci când îl pui pe un piedestal… 

În varianta B, atunci când te uiți în jos la el…

Sau în varianta C, atunci când îl vezi ca egal partener al tău? 

În varianta A.

Gelozia apare atunci când îl prețuiești pe partener pentru anumite trăsături care percepi că ție îți lipsesc. De aici și soluția și modalitatea de dizolvare a sentimentelor de gelozie.

Am să îți arăt două modalități în care să lucrezi cu sentimentele de gelozie: 

1.Atunci când tu le trăiești 

2.Atunci când partenerul tău le manifestă față de tine.

1. Care sunt pașii pe care să-i parcurgi atunci când tu ești gelos

Gândește-te de fiecare dată că gelozia este o strategie de a obține ceva.

1. Primul lucru pe care te invit să îl faci dacă trăiești sentimente de gelozie, este să faci o listă a beneficiilor tale pentru momentele în care tu ai manifestat gelozia, ca să vezi de fapt ce obții prin această strategie de a manifesta comportamentul de gelozie.

2. Al doilea pas este să vezi cum altfel decât prin crizele de gelozie poți să obții aceleași beneficii

De exemplu, unul din beneficiile pe care le ai pentru gelozie este că obții conectare sau siguranță în relație. Și atunci la pasul doi este să vezi cum altfel poți să obții conectare sau siguranță în relație decât prin sentimentul de gelozie. Cum altfel poți să obții conectarea în relație?

Îți aloci în fiecare dimineață un sfert de oră pentru conectarea cu partenerul și iei două mese din trei pe zi, împreună cu partenerul. Și în aceste situații vorbești despre lucruri relevante pentru tine și lucruri relevante pentru el. Este o modalitate prin care poți să obții conectare.

Ai un date night în fiecare săptămână. E o altă modalitate prin care poți să obții conectare. Nu ai nevoie de gelozie ca să obții conectarea.

Celălalt lucru pe care ți l-am dat ca exemplu poate să fie siguranță în relație. 

Cum altfel poți să obții siguranță în relație, altfel decât prin gelozie? 

Spre exemplu, unul dintre lucruri pe care le-am făcut cu Ștefan în relație care să ne dea siguranță este ce facem într-o situație în care unul dintre noi se simte atras față de altcineva, și nu pornim de la premisa că acest lucru nu o să se întâmple niciodată, ci avem o procedură agreată, care sunt pașii pe care îi facem dacă careva dintre noi se simte atras de altcineva și simte că această atracție afectează relația.

Și pentru că am agreat și am bătut palma asupra acestui lucru și pentru că s-a întâmplat să facem acest protocol, să manifestăm această procedură, să o parcurgem atunci când unul dintre noi s-a simțit atras față de altcineva, am obținut siguranță în relație.

3. Al treilea pas pe care îl faci atunci când simți gelozie este să vezi ce admiri la partener și percepi că pierzi atunci când manifestă acea trăsătură admirată față de altcineva.

Poate admiri și apreciezi felul în care își manifestă atenția sau afecțiunea fizică față de tine. Și dacă e așa, trebuie să fii cât se poate de specific sau specifică cu felul în care definești acest termen.

Dacă, de exemplu, îți oferă afecțiune fizică prin îmbrățișări, vezi ce înseamnă pentru tine acest lucru. 

Poate să însemne siguranța că te alege pe tine, că e prezent cu tine și vezi care este forma în care tu manifești față de tine acel lucru. De ce e important asta?

Dacă eu percep că tu îmi dai ceva ce eu nu pot să îmi dau, o să îmi fie teamă că o să pierd acea trăsătură de la tine și pleci cu trăsătura, o manifești față de altcineva și eu rămân fără trăsătura respectivă. Ca atare, o să îmi fie frică că voi pierde trăsătura respectivă.

Dacă însă văd că și eu manifest față de mine, trăsătura respectivă o am în mine și îmi dau eu ce am nevoie, nu mai am nevoie ca tu să îmi dai din afară acel lucru. 

4. Al patrulea pas pentru a echilibra sentimentul de gelozie este să vezi atunci când partenerul manifestă trăsătura admirată față de tine, raportat la valorile tale, care sunt dezavantajele tale.

În felul acesta, deconstruiești atașamentul față de forma în care partenerul îți dă acel lucru care percepi că tu nu puteai să ți-l dai inițial.

5. Al cincilea pas pentru a echilibra sentimentul de gelozie este să vezi care sunt beneficiile în valorile tale cele mai înalte, când partenerul manifestă trăsătura admirată, pe care ți-e teamă ție să o pierzi atunci când o manifestă față de altcineva, față de altcineva. 

Și să vezi care sunt atunci beneficiile tale, că partenerul manifestă trăsătura respectivă față de altcineva și nu o manifestă față de tine.

6. Al șaselea pas în dizolvarea sentimentelor de gelozie se referă la rezolvarea cauzelor.

Caută să vezi care e cauza cauzelor, care sunt acele răni nevindecate din trecut care sunt în spatele geloziei.

De exemplu percepția de abandon sau oricare ar fi acele emoții, trăiri, traume nerezolvate din trecut, neechilibrate din trecut, care stau la baza sentimentelor tale de gelozie și apoi echilibrează toate momentele de gelozie din trecut. Și când zic toate, chiar mă refer la toate. 

Dacă faci asta, îți promit că vei scăpa de sentimentul de gelozie. Și vei scăpa de sentimentul de gelozie înseamnă că o să se mute într-o zonă în care nu te deranjează sau că vei simți acele emoții, dar nu te vor afecta, nu te vor dezechilibra. Vei avea observații a căror percepție nu se va mai duce în extrema geloziei.

Am să îți dau exemplu cum am lucrat cu Lili în relația cu fiica soțului ei. Lili a fost căsătorită, fiind a doua soție a partenerului ei, iar partenerul ei, soțul ei, aveau un copil major dintr-o altă relație.

Și Lili era foarte geloasă asupra tuturor resurselor pe care soțul ei le împărtășea cu fiica lui. Timpul pe care îl alocă fiicei, energia pe care o dădea fiicei, susținerea pentru creștere profesionale pe care i-o dădea fiicei. Practic Lili era extrem de geloasă pentru faptul că soțul ei manifesta trăsăturile pe care le admira la el către fiica lui din prima căsnicie.

Cum am parcurs cu Lili etapele pe care ți le-am menționat mai sus, a fost:

Prima dată am invitat-o să facă o listă a beneficiilor pentru momentele în care ea a manifestat gelozia. 

A început să spună beneficii pentru situațiile în care ea simte gelozie. Unul dintre beneficii a fost că în momentul în care manifestă gelozie, își confirmă importanța ei în viața soțului ei, pentru că atunci tot focusul și atenția soțului ei sunt asupra ei.

Desigur că a dat mai multe beneficii, doar că îți spun unele relevante și la fel voi face și la următoarele întrebări.

Al doilea pas pe care l-am parcurs cu Lili a fost să vadă cum altfel decât prin crize de gelozie poate să vadă că are atenția și focusul întreg al soțului ei asupra ei. 

Cum altfel poate să obțină atenția și focusul soțului asupra ei? Atenția completă și nedivizată a soțului.

Și a văzut aici mai multe alternative, cum ar fi de exemplu: prin conectare intimă sau sex, poate să aibă atenția directă a soțului și toată atenția soțului, prin momente pe care le creează de conectare între ei, cum ar fi, de exemplu, o baie împreună în care are toată atenția soțului, prin excursiile pe care le planifică pentru ei doi, unde are întreaga atenție a soțului, excursii unde explorează lucruri care îi plac soțului ei.

Apoi a început să înlocuiască comportamentul de gelozie, prin care confirma importanța pe care o are în relația cu soțul și, implicit, că primește atenția nedivizată a soțului, cu aceste comportamente. Adică a creat mai mult spațiu pentru aceste comportamente prin care să vadă că soțul îi dă întreaga atenție.

Al treilea pas pe care l-am parcurs cu ea a fost să vedem ce admiră la partener și simte că pierde atunci când manifestă asta față de altcineva.

Și aici a fost un lucru extrem de important în echilibrarea pe care a făcut-o, căci ceea ce simțea că are partenerul și nu are ea este stabilitate financiară. 

Lili stătea casa, asta a fost înțelegerea între ea și soțul ei și se ocupa de administrarea casei, construirea casei în etapa în care ea era în construcție și ea practic s-a dedicat relației. 

Nu a obținut un job, veniturile pe care le avea erau venituri pasive, nu am să intru în detalii, dar simțea că soțul are succes profesional și stabilitate profesională și are stabilitate financiară. Și ce percepea că pierde cel mai mult atunci când dă către fiică era această stabilitate financiară. 

Percepea că atunci când îi dă bani fiicei, atunci o privează pe ea de stabilitate financiară și creează instabilitate în relația cu ea.

Și atunci întrebarea este: Care este forma în care ea își dă ei stabilitate financiară? 

Și a văzut că a parcurs o serie de cursuri care îi dădeau dreptul să practice anumite meserii, servicii care îi puteau aduce un potențial. 

Avea o bază relațională destul de bogată ca să poată să ofere aceste servicii către oameni apropiați, care ar fi plătit pentru serviciile acelea. 

Avea o serie de venituri pasive. 

Vedea oportunități în zona imobiliară și putea să le valorifice și practic îi mergea mintea către bani. 

Și a văzut că și ea are stabilitate financiară și profesională în egală măsură cu soțul ei.

Următoarea întrebare pe care i-am pus o la Lili a fost „Care au fost dezavantajele ei când partenerul a manifestat trăsătura de a da bani doar către familie, către ea, adică raportat la valorile ei cele mai înalte?”

Deci, ce dezavantaje avea ea, Lili, dacă soțul ei dădea toți banii către ea fără să dea bani către copilul lui, din căsnicia anterioară?

Și aici a văzut că dacă s-ar fi întâmplat lucrul acesta, ar fi cultivat dependența ei față de el și ar fi obținut mai puțină prețuire și apreciere din partea lui, ceea ce ar fi dus la stricarea relației, deteriorarea relației, pentru că cu cât mai puțin independentă era, cu atât o aprecia mai puțin pe soția lui, acest domn în cauză.

Următoarea întrebare „Care au fost beneficiile în valorile lui Lili, când partenerul a manifestat trăsătura admirată față de fiica lui?”

Această întrebare este foarte importantă pentru că conectează faptul că partenerul oferă, ceea ce percepi tu că pierzi, către altcineva cu valorile tale cele mai înalte, și vezi cum îți servește în valorile tale cele mai înalte dacă partenerul da acel lucru, acea trăsătură o manifestă față de altcineva.

A șasea întrebare pe care i-am pus-o la Lili a fost să rezolvăm cauza. Și am identificat cauza în faptul că tatăl ei a murit când ea a fost adolescentă și a murit într-o situație în care nu a fost așteptat lucrul acesta, a murit într-un accident. Mama ei s-a recăsătorit relativ repede după această situație și în perioada în care ea s-a simțit cea mai vulnerabilă, cea mai puțin înțeleasă, în care a perceput adânc lipsa tatălui, s-a simțit abandonată și de mama ei. 

Ca atare, ea a perceput că în momentul în care nu mai are susținerea tatălui și nu a avut nici susținerea mamei căci s-a recăsătorit, s-a simțit abandonată și s-a simțit singură.

Așa că ne-am dus înapoi și am echilibrat această traumă din trecut, folosind Legea Transformării. (Am mai vorbit despre subiectul acesta în alte Spark-uri. Nu o să revin asupra acestei teme.)

Și apoi ne-am dus înapoi cu Lili în trecutul ei și am echilibrat toate momentele de gelozie pornind de la afecțiunea pe care tatăl ei o dădea mamei și percepea că o privează pe ea de această afecțiune. 

Momentele în care tatăl dădea afecțiune altor copii din familia extinsă, verișori, verișoare ale doamnei cu care am lucrat, și în momente de gelozie din relațiile ei.

Astăzi, Lili este foarte bine. Relația ei cu partenerul ei funcționează excelent. Relația lui cu fiica lui, din căsnicia anterioară, funcționează excelent. Și ei trei împreună, plus soțul fiicei, ulterior, au avut o relație foarte frumoasă și au o relație foarte frumoasă.

Ca atare, gelozia poate fi vindecată și există o metodă prin care să o vindeci.

2. Care sunt pașii pe care să-i parcurgi atunci când partenerul este gelos

Din nou, primul lucru pe care e important să-l ai în minte este că gelozia este o strategie de a obține ceva. 

Așa că atunci când partenerul manifestă trăsătura de gelozie, înseamnă că el face acest lucru cu un scop, cel puțin a minții subconștiente, că obțină ceva.

Prima întrebare pe care ți-o pun ție dacă ai un partener gelos, este cum ți-ai co-creat tu situația de a avea un partener gelos?

Care sunt gândurile, emoțiile, tiparele, comportamentele prin care tu ți ai creat un partener gelos?

Scopul acestei întrebări nu este să inducă vină, ci scopul acestei întrebări este să vezi care sunt acele lucruri, condiționări ale tale care au determinat un partener gelos.

Cum ți-ai co-creat situația de a avea un partener gelos? De exemplu, prin teama de abandon.

Și atunci știi la ce ai de lucrat și știi că dacă rezolvi acea problemă, rezolvi și problema partenerului gelos.

Întrebarea a doua este „Care e forma în care tu faci față de tine ceea ce partenerul tău îți oglindește?”

Asta înseamnă că tu vezi că partenerul îți oglindește ceva. Poate prin gelozie percepi că îți limitează comportamentul și îți cere să nu mai te întâlnești cu o persoană sau alta sau îți cere să vii acasă la anumită oră, oricare ar fi comportamentele partenerului.

Și întrebarea pentru tine este „Care e forma în care tu faci față de tine acest lucru?” 

Să vezi că el doar îți oglindește ceva ce tu nu vrei să recunoști că manifești față de tine, căci limitările pe care ți le pui tu le manifestă el. 

Iar în momentul în care tu nu îți pui limitările respective, nu mai e nevoie să le delegi către el.

Al treilea pas este să vezi „Ce beneficii ai că partenerul manifestă trăsătura față de tine în valorile tale cele mai înalte?”

Spre exemplu, este gelos și îți limitează comportamentele, îți cere o anumită oră la care să fii acasă sau să nu vorbești cu x sau y persoană.

Ce beneficii ai în valorile tale atunci când partenerul îți cere lucrul acesta? Și dai răspunsuri până ajungi la recunoștință.

Pasul al patrulea este să vezi „Ce are nevoie partenerul să obțină prin gelozie?” O senzație de control, siguranță, importanță sau altceva. Ce are nevoie?

Ai o discuție deschisă cu el și vezi ce este în spatele geloziei și de fapt ce are nevoie să obțină prin comportamentul de gelozie. Și întreabă-l care e forma în care deja are acel lucru pe care percepe că-l obține prin gelozie.

Deci, dacă la întrebarea 4 l-ai întrebat ”Ce nevoie își împlinește prin gelozie? Și vezi că are o nevoie de control, vezi care e forma în care are deja control în relație și că nu mai are de fapt nevoie de comportamentul de gelozie ca să obțină controlul.

Este un truc prin care liniștești mintea partenerului să vadă că are deja tot ce are nevoie și că nu e nevoie de extra comportamente.

Iar mai apoi, ca să se așeze în mintea lui lucrurile, ce mai poți să îl întrebi la întrebarea șase este „Ce beneficii are că are deja controlul în forma în care îl are?”

Spre exemplu, are control în relație prin faptul că ați semnat o înțelegere, cum ar fi prenupțială sau prin faptul că aveți agreement legat de consecințe dacă careva îl înșeală pe celălalt și vede că are control în forma aceasta.

Iar la întrebarea 6 îl vei întreba „Ce ai de câștigat, că ai controlul în forma acelui contract, spre exemplu, și că nu îl manifești prin gelozie?”

Acest proces l-am aplicat în situația Raisei cu soțul ei gelos, atunci când ea a crescut pe plan profesional și a devenit independentă. 

Și practic, i-am pus întrebarea „Cum ți-ai co-creat situația de a avea un partener gelos?” 

Și a văzut că ea are același comportament și a avut același comportament pe care l-a avut cu tata, un tată dominant, directiv, posesiv și că are acest background ca tipar, adică prin tiparul pe care îl are de relaționare cu bărbații, a creat un bărbat posesiv și directiv care să spună ce să facă și în momentul în care ea a crescut și a devenit puternică, a părut o amenințare pentru soț. În felul acesta, soțul a perceput că scapă de sub controlul lui.

A doua întrebare pentru Raisa a fost „Care e forma în care tu faci față de tine, ceea ce partenerul tău îți oglindește?” 

Care e forma în care tu manifești acest control față de tine, pe care percep că îl exercită partenerul în relație cu tine?

Și anume care este controlul pe parte profesională pe care tu ți-l dai, care de fapt l-ai delegat către soțul tău și spui că din cauza lui nu poți să faci lucrurile, pentru că e convenabil.

Și Raisa a avut un AHA extraordinar de mare aici, pentru că, de fapt, ea spunea că nu poate să lucreze, pentru că soțul ei e posesiv, când de fapt percepea că nu poate să lucreze pentru că și-ar amenința valoarea familie și dacă ea s-ar apuca de lucru și ea ar începe să câștige financiar, și-ar neglija copiii și și-ar neglija soțul și și-ar amenința valoarea familie. 

Și refuza să integreze acest lucru, să aibă acest adevăr interior cu ea însăși, ca atare, l-a delegat către soțul ei.

A treia întrebare pe care i-am pus-o Raisei a fost, „Care au fost beneficiile ei, că partenerul manifesta față de ea trăsătura de gelozie?”    

Ce beneficii a avut în valorile ei cele mai înalte, că partenerul i-a spus că nu poate să lucreze cu clienți bărbați și că a manifestat gelozia?

Și, atunci Raisa s-a dus în momentele respective și a văzut ce beneficii a avut în valoarea familie și a văzut cum a putut să aibă focus, de fapt, pe copii, pe relația cu soțul, pe dinamica dintre ei.

De asemenea, a văzut ce beneficii a avut în valoarea creștere, care a fost a doua ei valoare: i-a dat mai mult timp de învățare, să obțină mai multă certitudine și a determinat-o să aplice ceea ce a învățat, în special în relație cu familia. 

Mai mult, pe partea profesională a susținut-o să își definească nișa de clienți pentru că a început să ofere serviciile mai mult către femei. Acolo, partenerul ei, soțul ei, nu mai era gelos.

A patra întrebare era „Care au fost nevoile partenerului, manifestate prin gelozie?” 

Și acolo a devenit limpede nevoia de control. Voia să fie cumva relația în control. Voia să aibă siguranță în relație cu Raisa. 

Și în situația asta, Raisa a vorbit cu soțul ei și i-a arătat prin linkage de valori cum faptul că ea lucrează și aduce venituri în casă îi dă un control mai mare soțului în relație, pentru că rămânea el, soțul responsabil cu gestionarea banilor, chiar dacă îi făcea ea. Și, de asemenea, a avut înțelegerea ca ea să lucreze doar cu femei, ceea ce a ajutat-o de fapt, pentru că și-a definit o nișă foarte clară în serviciile pe care le oferea.

A cincea întrebare pe care i-am adresat o Raisei a fost „Care e forma în care soțul are deja controlul?” 

Aici am vorbit despre bani, așa cum am spus mai devreme și am vorbit despre înțelegerea pe care ei au avut-o ca ea să lucreze doar cu femei.

A șasea întrebare – L-a întrebat pe soțul ei ce beneficii are el, soțul, că are control sub forma faptului că el decide către ce vor direcționa ca familie veniturile pe care le are și tot așa. 

Ce beneficii are soțul că are control în a decide că lucrează Raisa doar cu femei.

Și în situația asta soțul a văzut că de fapt are tot ce are nevoie. Gelozia lui s-a oprit. Dar gelozia lui s-a oprit în primul rând din faptul că Raisa s-a aliniat cu ea însăși.

Așa că, fie că ești gelos, fie că ai un partener gelos, prin aceste două exemple și procese pe care ți le-am detaliat, poți să depășești o gelozie care poate ai purtat-o cu tine o viață întreagă.

Și vreau să spun că dacă eu m-am vindecat de gelozie și de rana de abandon, am încredere maximă că oricine poate să o facă, pentru că eram extrem de geloasă, bazat pe o rană profundă de abandon.

Cele două s-au rezolvat în mare măsură simultan, pentru că atunci când am lucrat pe gelozie, am ajuns la concluzia că își are sursa în rana de abandon. Am lucrat și pe rana de abandon și atunci am făcut o curățenie și o realiniere foarte puternică a trecutului.

Asta nu înseamnă că nu mai simt niciodată gelozie. Asta înseamnă doar că nu mă mai răscolește atât de tare. Nu am nopți nedormite din cauza ei și că pot să am o discuție obiectivă legată de gelozie, fără să-mi consum foarte multă energie pe ea.

Și acum surpriza promisă!

Poate știi din postările mele de la sfârșitul anului trecut că la finalul anului trecut am fost într-o călătorie extraordinară pe nava The World, care este cel mai luxos ansamblu rezidențial plutitor, împreună cu doctorul John Demartini. 

Am petrecut acolo douăsprezece zile împreună, iar într-una din aceste zile am avut un interviu lung și foarte profund, în care am abordat diferite teme în relație cu doctorul.

A fost un interviu de suflet și un interviu profund în care am vorbit despre Legile Universale, cum ar fi Legea Dualității, Legea Escalării Eristice și Legea Sincronicității. 

Am vorbit despre subiecte cum ar fi traumele și cum rezolvi traumele. 

Am vorbit, de asemenea, despre experiențele lui personale și provocările pe care le-a avut în relație cu banii și cum a devenit el milionar și ne împărtășește rețeta lui de succes.

Am vorbit cu el despre cum a descoperit Legea Sincronicității, cum și-a descoperit misiunea. 

Am vorbit despre ce înseamnă Legile Universale aplicate în psihologie, am povestit cu el despre cum poți să-ți transformi durerile și care este rolul recunoștinței în evoluția noastră.

Am vorbit despre bani, am vorbit despre atacuri de panică, am vorbit despre dinamici de familie, multe subiecte interesante, despre unele dintre ele am vorbit mai în profunzime.

Acest interviu va fi în curând difuzat și dacă vrei să ai acces în prioritate la acest interviu, atunci te invit să-mi lași un DA în comentariile tale. Iar dacă răspunsul tău este da, vei fi printre primii care poate să vadă acest interviu.

Urmează în curând să îl publicăm. Și nu doar interviul va fi o surpriza, ci și acele mici detalii, surprize pe care nu pot să ți le spun acum, care vin odată cu acest interviu.

Așa că lasă-mi un DA în comentarii dacă vrei să obții în exclusivitate acces la acest interviu.

Te îmbrățișez!

Îți mulțumesc mult că ai ascultat spark-ul până la capăt. Să fie cu AHA-uri și inspirație! 

Te îmbrățișez cu multă iubire!

Leave a comment

error: Content is protected !!