Skip to content Skip to footer

Orice tipar „negativ” ai avea, când îi găsești partea luminoasă, îți vei trăi potențialul

Astăzi aș vrea să-ți povestesc despre Adam, un domn pe care l-am întâlnit, cu o poveste de viață foarte interesantă. Adam a plecat de acasă de la vârsta de 14 ani și a stat în foarte multe locuri, în multe state, în multe orașe, în multe țări prin lume.

Și jobul lui este ca acolo unde există probleme de dependență în familiile super înstărite, să meargă pentru o perioadă determinată de timp, de 2, 3 până la 6 luni de zile maxim și să stea cu familia respectivă sau cu o persoana din acea familie, până când aceasta reușește să-și vindece dependența.

În povestea lui reală de viață, acest domn, Adam, nu a avut nicio relație care să dureze. Adică a avut partenere, a fost și căsătorit, dar nu a avut nicio relație durabilă, nu a avut o casă într-un oraș pe care să o considere a lui. Practic, jobul lui, relațiile și prieteniile pe care îi are sunt destul de contextuale, pentru că nu stă mult într-un loc și nu prinde rădăcini.

Un tipar care a sărit foarte mult în evidență în momentul în care povesteam cu Adam era lipsa lui de angajament, adică faptul că nu este angajat într-un job, într-un proiect, ori într-un oraș, mai mult de câteva luni de zile.

L-am întrebat din curiozitate care a fost cea mai lungă relație a lui cu un client și mi-a spus că a durat maxim un an de zile. Era vorba chiar de persoana pe care o ajuta în acest moment și cu care se întâlnea o dată la câteva săptămâni. 

Și a ieșit și mai mult în evidență tiparul acesta al lipsei de angajament. Uitându-mă la viața lui am văzut că are o dorință incredibilă de a servi și cu tiparul pe care îl are, respectiv acesta în care nu se angajează și nu prinde rădăcini, și-a găsit efectiv meseria perfectă.

Merge într-un loc o perioadă, efectiv oriunde în lume, la familia respectivă, care are unul sau mai mulți membri cu probleme de adicție și stă cu ei până îi vindecă.

Practic, familia lui sunt aceste familii la care a stat.

Și am văzut cum un tipar pe care ai fi tentat să-l etichetezi ca fiind negativ, acesta de lipsă de angajament, în fapt, l-a transformat în ceva extrem de luminos, și și-a găsit locul profesional în așa fel încât să poată să trăiască în acest tipar și să potențeze latura luminoasă a tiparului său de lipsă a angajamentului.

Desigur, nicio persoană nu este doar alb sau doar negru, doar pozitivă sau doar negativă, așa că l-am întrebat și care este acel lucru față de care are un angajament mare, pe care nu l-ar schimba nici în 15-20 de ani. Și a spus că, avand un background de dependență, Adam face parte din alcoolicii anonimi și participă cu regularitate în fiecare joi la întâlnirile alcoolicilor anonimi. Oriunde este în lume, participă la aceste întâlniri cu sfințenie, fără să rateze vreuna.

Legat de aceste reuniuni, Adam are un angajament foarte mare și de asemena face sport de peste 15 ani, deci și față de sport are un angajament mare.

Ce mi-a plăcut foarte mult este că am văzut la Adam că are tiparul lipsei de angajament, dar are și angajamente față de lucrurile care îi dau stabilitate. 

Am văzut cum și-a transformat acest tipar, sau această trăsătură a lipsei de angajament ferm față de ceva sau de cineva, pentru care l-ai eticheta mai degrabă negativ, într-un stil de viață care îi permite să facă un lucru pe care puțini alții pot să-l facă.

De aceea, te invit să te gândești la cum ar arăta viața ta dacă după o anumită vreme ar trebui să lași tot și să te muți pentru o perioadă de 3-6 luni de zile pe cealaltă parte a globului. 

Imaginează-ți cum este să fii în situația în care stai cu o familie în mediul ei, desigur cu o familie înstărită, cu stilul ei de viață și ai grijă de o persoană până trece de valul acela de sevraj, de recuperare din dependență.

Am văzut cât de frumos este faptul că oricare ar fi tiparul tău, tu poți să-ți găsești o cale luminoasă cu el, în care să manifești prin felul tău natural de a fi, ceea ce ai tu de oferit lumii acesteia la potențialul maxim.

De aceea consider că este foarte important să fii împăcat cu activitatea ta și să găsești unicitatea ta în felul în care faci lucrurile. Și să nu copiezi un model de lucru sau de existentă al cuiva, ci luându-ți tiparul tău, să poți să acționezi prin prisma lui definindu-ți propriul tău fel de a face lucrurile.

Așadar, îți las acest gând prin care te invit să vezi care e tiparul tău, care e partea luminoasă a lui și cum poți să te folosești de ea.

Leave a comment