Dacă te simți copleșit în ultima vreme… dacă poate chiar ai atacuri de panică… dacă uneori te simți blocată și nu știi ce decizii să iei… acest Friday Spark este pentru tine.
În acest Friday Spark vei vedea care sunt simptomele cele mai importante atunci când corpul și mintea ta îți spun:
„Nu, nu mai vreau să merg mai departe.”
Cum să recunoști aceste simptome, să identifici cauza lor și să vezi cum poți să le transformi… în așa fel încât să coopereze cu mintea și cu corpul tău, chiar și atunci când ele spun:
„Ne oprim aici! Stop!”
Atacurile de panică nu aleg momentul „potrivit”
Vorbim astăzi despre un subiect tot mai prezent în viețile oamenilor care par, la exterior, să le aibă pe toate sub control:
Atacurile de panică. Blocajele care apar aparent din senin. Momentele de copleșire.
Săptămâna aceasta am primit telefoane pe tema asta:
„Nu mai știu cum să mă descurc.”
„Nu mai știu cum să scot cămașa.”
Și câte n-am primit în ultima jumătate de an…
Și știi ce e interesant? Sunt oameni extrem de capabili, creativi, muncitori… care ajung în situațiile astea.
Cum arată, în realitate, aceste simptome?
Poate că nu mai poți să respiri.
Poate că simți că totul se învârte în jurul tău.
Poate că te blochezi complet în fața unui e-mail.
În fața unei decizii.
În fața unei ședințe.
Și nu, atacurile de panică nu încep mereu ca o explozie de frică.
De multe ori, ele se strecoară în cele mai banale contexte:
La birou.
În timp ce scrii un raport.
Când urmează să dai un telefon.
Într-o întâlnire pe Zoom.
Sau… dimineața, imediat ce deschizi ochii.
Câteva dintre vocile reale ale clienților mei
- „Simt că nu mai pot respira.”
- „Inima mea o ia razna și am impresia că o să leșin.”
- „Mi se blochează mintea complet… nu mai pot gândi… nu mai pot vorbi coerent.”
- „Simt că sunt într-o ceață groasă… nu știu ce să fac, ce să aleg, cum să ies din asta.”
- „Plâng din senin, fără motiv aparent… și nu, pe cuvântul meu, nu are de-a face cu premenopauza.”
- „Totul pare prea mult. Parcă sunt prinsă într-o cușcă invizibilă.”
- „Sunt atât de multe de făcut, încât am senzația că nu mai pot să fac nimic.”
Care sunt cauzele din spate?
De cele mai multe ori, aceste crize nu apar dintr-un gol.
Ele sunt expresia unei presiuni emoționale acumulate, ignorate sau reprimate.
Și uneori, când vorbesc cu oamenii despre emoțiile lor… îmi răspund cu gândurile lor.
Știu… e ok… putem să lucrăm și pe asta.
Dar emoția este cea care dă peste cap sistemul.
Și da… la baza emoției… sunt gânduri.
Cele mai frecvente cauze pe care le-am văzut în ultimul timp:
- Perfecționismul – Presiunea de a demonstra că ai valoare, că ești important, că ai semnificație.
- Teama de a greși – Inclusiv la antreprenori. Mai ales la antreprenori.
- Teama de a fi judecat sau criticat – Criteriile devin neclare, iar mintea intră în blocaj.
- Sentimentul de lipsă de control și neputință – Față de contextul economic, politic, social.
- Convingeri vechi din copilărie – „Nu am voie să greșesc.” „Trebuie să fiu bun cu ceilalți, altfel nu sunt iubit.”
Exemplul Alinei: de la fată cuminte la burnout emoțional
Alina conducea un departament de 12 oameni într-o multinațională.
Într-o dimineață, în drum spre birou, a tras mașina pe dreapta și a început să plângă.
Fără să înțeleagă de ce.
La birou, s-a închis în toaletă 30 de minute.
Primul ei atac de panică.
Și da… a fost fata cuminte.
Cea care nu deranjează.
Cea care nu cere.
Cea care nu simte furie.
Cea care e iubită doar dacă e de ajutor.
După luni de lucru împreună, a început să spună:
„E prea mult.”
„Stop.”
„Am nevoie de ajutor.”
Nu din slăbiciune. Ci din maturitate emoțională.
Soluții practice dacă te regăsești în această descriere:
1. Respirația conștientă
Inspiră pe 4 timpuri, ține aerul 4 timpuri, expiră pe 8 timpuri.
Fă asta 5 minute.
Nu e rezolvarea cauzei, dar te scoate din răspunsul de „luptă sau fugi”.
2. Permisiuni emoționale – Exercițiu scris
Scrie timp de 3 minute fraze care încep cu:
„Îmi dau voie să…”
Exemple:
- „Îmi dau voie să nu am toate răspunsurile.”
- „Îmi dau voie să simt frica fără să mă judec.”
- „Îmi dau voie să iau o pauză fără să mă simt vinovat/vinovată.”
Apoi, alege cele mai puternice și răspunde:
„Ce beneficii am dacă fac asta?”
„Ce beneficii au ceilalți dacă fac asta?”
3. Care este gândul declanșator?
Când simți că vine valul de panică… întreabă-te:
„Ce gând am avut cu câteva clipe înainte?”
„Care este interpretarea pe care o dau?”
Apoi echilibrează acel gând, folosind Legea Dualității:
„Ce beneficii ar avea și dacă se întâmplă scenariul negativ?”
Gând de final:
Blocajele, panica, copleșirea…
Nu sunt un semn că ești slab.
Sunt un semn că ai dus prea multe, prea mult timp, fără să te asculți.
Dacă acest episod ți-a fost de folos, trimite-l unui coleg sau unui prieten care trece prin momente similare.
Și dacă simți că ai nevoie de ghidare personală, scrie-mi.
Eu și echipa mea suntem aici.
Până data viitoare…
Amintește-ți: corpul tău și mintea ta sunt cei mai puternici aliați ai tăi.
Și dacă ei spun STOP… o fac ca să te ajute.