Tema săptămânii acesteia este „Cum poți să-ți susții partenerul fără să îți pierzi propria identitate”.
Dacă ai ascultat spark-ul anterior, știi că am vorbit acolo despre principalele cauze pentru care o persoană ajunge să se piardă într-o relație și ajunge să-și piardă propria identitate într-o relație. Iar subiectul zilei de astăzi este despre cum poți să îți susții partenerul rămânând tu însuți, fără să îți pierzi propria identitate în relație.
În cartea ei, Hold Me Tight, Seven Conversations for a Life Time of Love, Doctor Sue Johnson spune că: „Being emotionally connected doesn’t mean we give up who we are. It allows us to be more of ourselves knowing we are loved”.
Adică „Să fii emoțional conectat nu înseamnă să renunți la cine ești. Îți permite, mai degrabă, să fii tu însuți știind că ești iubit”.
Acesta este subiectul conversației de astăzi, atunci când vorbim despre cum poți să faci în așa fel încât să rămâi în relație, să-ți susții partenerul fără să pierzi propria identitate, fără să pierzi cine ești.
Și înainte să intrăm în subiect mai în profunzime și să intrăm în cei 11-12 pași pe care i-am creat pentru tine – desigur, nu trebuie să-i faci pe toți, dar te susțin să poți să ai o relație echilibrată din diferite perspective, pornind de la diferite simptome pe care le ai – vreau să spun ce înseamnă să te pierzi într-o relație.
Să te pierzi într-o relație înseamnă să te dedici atât de mult partenerului încât să nu mai conteze cine ești, care sunt valorile tale, ce este important pentru tine.
Poți să te pierzi într-o relație cu partenerul de viață sau cu partenera.
Poți să te pierzi în relația cu părinții tăi sau cu unul dintre ei.
Poți să te pierzi în relație cu unul dintre copiii tăi.
Poți să te pierzi în relație cu șeful tău, în așa fel încât nu mai contează cine ești tu, valorile tale, viața personală, ci prioritizezi ce vrea celălalt de la tine.
Acum, să îți susții partenerul în relație este esențial pentru a putea construi o conexiune profundă și sănătoasă. Adică să oferi această susținere pentru celălalt, ca el să devină cea mai bună variantă a sa și să își împlinească misiunea. Este o treabă înălțătoare, dar nu cu prețul sacrificiului propriei identități, propriei misiuni și valori.
Și este la fel de important și să poți să păstrezi propria identitate în relație, să nu te pierzi în nevoile, dorințele, cerințele celuilalt.
Echilibrul între a fi un sprijin pentru partener și a rămâne aliniat cu propriile tale valori și cu cine ești tu cu adevărat poate fi realizat prin comunicare, prin limite sănătoase și am să îți dau 12 strategii ca să poți să ajungi să atingi acest lucru. Nu trebuie să le aplici pe toate, sunt alternative.
Înainte să mergem în cele 12 strategii și să îți vorbesc despre ele, aș vrea să definim câțiva termeni importanți.
Am definit adineauri ce înseamnă să te pierzi într-o relație. Aș vrea, de asemenea, să vorbesc despre patru tipuri de interacțiune cu o persoană.
1. Independența.
Independență înseamnă că tu știi cine ești, știi care sunt valorile tale și te descurci. Asta înseamnă că îți prioritizezi valorile tale, că obții ceea ce este aliniat cu valorile tale și funcționezi foarte bine singur.
Tu cu tine ai o relație foarte bună. Asta înseamnă independența.
2. Dependența.
Dependența înseamnă că fericirea ta, împlinirea ta, liniștea ta depind de fericirea, împlinirea, liniștea altcuiva.
Ești dependent de o persoană în momentul în care tu singur nu poți să îți oferi ce ai nevoie ca să ajungi la împlinire.
Fie nu poți să-ți ofer financiar, fie nu poți să-ți ofer emoțional, fie nu poți să-ți oferi mental, fie nu poți să-ți oferi din diferite perspective, de orice fel de resurse. Asta creează și asta duce la dependență sau asta înseamnă dependență – atunci când tu singur nu poți să îți împlinești valorile fără să fii susținut de către altcineva.
3. Codependența
Este atunci când o persoană se sacrifică ca să aibă grijă de celălalt, care de cele mai multe ori are și niște nevoi speciale, fie că e vorba despre dependență de alcool, de substanțe sau despre tristețe care poate să creeze o relație de codependență și suferință, dramă și depresie.
Relația de codependență poate să ia multe, diferite forme. De cele mai multe ori se dezvoltă atunci când există o persoană care are o problemă, o anumită dependență, iar codependentul are grijă de cel cu dependență, sacrificându-și existența pentru cel cu dependență și are nevoie codependentul, ca cel cu care este, să aibă probleme pentru ca să poată să funcționeze și să simtă că oferă ceva util.
4. Interdependența.
Apare atunci când sunt două persoane sănătoase, echilibrate, sănătoase (mental), știu cine sunt, își cunosc valorile, știu ce e important pentru ele, au fiecare o misiune și găsesc în colaborarea și relația împreună, în iubirea și susținerea dintre ei că pot să ofere și să fie mai mult împreună.
Fiecare este un plin, fiecare își știe calea lui, dar acel împreună aduce mai multă bucurie, mai multă lumină, mai multă împlinire.
Acel împreună face ca fiecare din ei să poată să crească exponențial mai repede, să meargă mai repede în a-și împlini misiunea, să crească mai mult.
Interdependența poate să apară atunci când sunt două persoane care stau foarte bine pe picioarele lor, sunt independente și aleg să aibă o relație împreună, pentru că fiecare este un întreg care știe ce este și vede cum poate să contribuie în cel mai frumos și elegant mod la viața celuilalt. Asta este interdependența.
Imaginează-ți relația de interdependență ca o complementaritate foarte frumoasă, nu similaritate, între doi oameni care construiesc, să zicem, un business. Pot să fie parteneri, am întâlnit asta în viața mea. Unul dintre ei era foarte bun pe partea de marketing și strategie de business, celălalt era foarte bun în educație, livrare de conținut.
Cei doi puteau să dezvolte o relație de interdependență, pentru că fiecare făcea ce era bun și funcționa în zona lui de excelență și împreună puteau să construiască ceva care să aducă valoare mai mare decât dacă ar fi lucrat independent, fără să renunțe fiecare din ei la ce este important pentru ei.
Înainte să mergem mai departe, aș vrea să îți reamintesc de un lucru important și anume: din ce am discutat data trecută, poate îți amintești că, esența și cauza principală pentru care o persoană ajunge să se piardă într-o relație este că admiră partenerul pe anumite trăsături, îl pune mai presus decât el sau decât ea.
Asta înseamnă că vezi în el ceva ce ești prea smerit să admiți că este și în tine. Asta se întâmplă atunci când ai o relație de admirație față de cineva și ai pus pe cineva pe un piedestal.
Nu te sacrifici pentru cineva pe care îl vezi egalul tău, pentru că vezi că, la fel ca tine, și el are potențial la fel cum ai și tu, și nu te sacrifici pentru cineva pe care îl vezi mai jos decât tine.
Sacrificiul, renunțarea la cine ești apare din faptul că l-ai idolatrizat, idealizat, l-ai pus pe un piedestal, l-ai văzut într-o lumină în care tu nu te vezi pe tine.Asta înseamnă că vezi la tine mai puțin din ceea ce admiri la el sau vezi că îți lipsesc acele lucruri pe care le admiri la cel pe care l-ai pus pe un piedestal.
De ce e important asta? Este că primul lucru pe care ți-l voi spune legat de ce să faci ca să îți susții partenerul fără să te pierzi în relație și fără să-ți pierzi propria identitate ține de a-ți echilibra partenerul în admirație. Acesta este acel element care nu poate să lipsească în momentul în care vorbim despre ce să faci să nu îți pierzi propria identitate într-o relație.
Cum îți echilibrezi partenerul în admirație?
1.Faci o listă a trăsăturilor pe care le admiri la partener. Pentru fiecare trăsătură, separat, vei lua momente în care tu ai manifestat trăsătura respectivă, până vezi că ai aceeași trăsătură pe care o admiri la partener, calitativ și cantitativ egal cu el.
2 Vei vedea unde are el trăsături opuse și vei găsi suficient de multe momente ca să vezi că el are atât trăsătura admirată, cât și opusul ei. În felul acesta ai adus percepția despre el la echilibru și ai dus percepția despre tine la echilibru, că vezi că ceea ce admiri la el ai și tu cu tine.
3. Al treilea pas este să vezi ce dezavantaje ai tu și alții față de care persoana admirată manifestă trăsătura admirată. Ce dezavantaje ai în momentul în care el manifestă sau ea manifestă această trăsătură?
Asta înseamnă să îți echilibrezi partenerul în admirație. Iei cele mai puternic admirate trei-patru trăsături. Gândește-te că orice ai spune, dacă te-ai sacrificat, înseamnă că ai admirat ceva la el.
Aud asta adesea între părinți și copii. Nu admir la copilul meu, că săracul de el nu poate.
Ba admiri că poate să aibă un viitor cum tu nu l-ai avut și un prezent, cum tu nu l-ai avut.
Admiri la el că are oportunități pe care tu nu le-ai avut. Admiri la el că are susținerea pe care tu nu ai avut-o și dintr-o dată vezi de ce merită să te sacrifici pentru el, pentru copil.
Adică ceea ce am spus sunt doar câteva exemple de cum poți să ajungi să îți pui copilul pe un piedestal și să te sacrifici pentru el. O să vorbim despre subiectul acesta mai mult atunci când mergem și vorbim despre strategii.
1. Prima strategie pe care poți să o aplici ca ai să poți să îți susții partenerul fără să îți pierzi propria identitate în relația respectivă, este să faci diferența între ce înseamnă susținere și ce înseamnă sacrificiu.
Voi reveni la tema asta și mai încolo, sub o altă formă, dar e foarte important să înțelegi diferența între susținere și sacrificiu.
Imaginează-ți în lumea aceasta că există o serie de oameni care fiecare are unicitatea și individualitatea lor. Fiecare, toți care suntem pe lumea aceasta, avem o serie de valori, de lucruri care sunt importante pentru creierul nostru. Aceste valori împreună, top 3-4 valori pe care le ai, împreună, îți dau misiunea ta.
Tu ai venit pe lumea asta cu o misiune pe care să o împlinești. Cel de lângă tine, partenerul tău a venit și el pe lumea asta cu o misiune pe care să o împlinească. Copiii tăi au propria lor misiune.
Treaba ta, în cel mai eficient mod pe lumea aceasta, este să îți împlinești propria misiune. Nu misiunea partenerului, nu misiunea copiilor, nu misiunea vecinului sau vecinei – propria ta misiune.
În momentul în care tu trăiești în aliniere cu valorile tale și îți trăiești propria misiune, valorile fiind lucruri concrete pe care le faci și care se văd în viața ta, tu ai împlinirea cea mai mare din toate lucruri pe care poți să le faci și tu aduci cea mai mare valoare în viața celorlalți.
E foarte important ce ți-am spus. Când tu trăiești în aliniere cu tine însuți, cu valorile tale, cu cine ești tu cu adevărat, tu aduci cea mai mare valoare și împlinire în viața ta și tu ai cel mai mare impact în exterior. Aduci cea mai mare valoare în exterior. Servești cel mai bine în exterior.
Asta înseamnă că, atunci când trăiești în valorile tale cele mai înalte, îți sporești talanții în relație cu tine și îi sporești în relație cu exteriorul, în relație cu alții. Deci cel mai eficient este ca tu să îți trăiești misiunea.
În momentul în care tu îți sacrifici misiunea pentru altcineva și spui că misiunea lui este mai mare, mai importantă, pentru că celălalt este mai deștept și mai frumos decât tine (fie că este el, fie că este ea), înseamnă că tu nu-ți ocupi locul tău în Universul acesta, ci ocupi un alt loc și lași locul tău liber, ca atare, tu nu mai ai cel mai puternic potențial de manifestare și intri într-un joc care creează un soi de dependență, până la urmă.
Eu te ajut, renunț la mine, mă fac mai mică ca să te ajut pe tine să te susțin pe tine și în schimb, la nivel subconștient, mă aștept ca și tu la un moment dat să faci lucrul ăsta pentru mine.
E ca și cum eu spun: „Hei, eu renunț acum la mine pentru tine, dar mă aștept ca și tu să renunți la tine pentru mine”.
Asta înseamnă că la nivel de angajament de suflet, e ca și cum spui nu jucăm la potențialul nostru deplin, nu facem fiecare ce-i menit să facă, ci coborâm cu un etaj mai jos sau cu 10 etaje mai jos și spunem: „Ah, știi, eu renunț la mine pentru tine, tu renunți la tine, pentru mine și we play safe”.
Ca și cum „Nu vreau să fiu în măreția mea și-ți cer și ție să nu fi în măreția ta. Și mă aștept de la tine să renunți la măreția ta pentru mine, pentru că eu am renunțat la măreția mea”.
Asta facem de fiecare dată când ne sacrificăm într-o relație de cuplu sau într-o relație cu copilul. Renunți la măreția ta și ceri celuilalt, implicit, fără cuvinte, să renunțe la măreția lui.
Și facem asta, din păcate, și cu copiii. În contextele în care tu te sacrifici pentru copil, te sacrifici pentru copil, copilul asta vede, asta va face. Oricât ai încerca să-i spui „nu te sacrifica pentru alții, urmează-ți calea, urmează-ți misiunea” el vede că tu nu asta ai făcut, căci te-ai sacrificat pentru el.
Deci diferența între sacrificiu și susținere este următoarea: sacrificiul presupune că tu renunți la ce e important pentru tine ca să îl susții pe celălalt, așa cum crezi tu că ar trebui să fie susținut celălalt sau așa cum ți-a cerut celălalt.
Nu contează care-i motivul. Contează că e decizia ta, că tu ai renunțat la tine pentru celălalt.
Când te sacrifici ai și așteptarea implicită ca și celălalt să se sacrifice la un moment dat pentru tine, „de dragul relației”, ca să fii în siguranță, ca să nu te simți amenințat, ca să nu mai repeți aceleași dureri pe care le-ai avut în trecut. Dar viața nu-i despre asta.
Și ce se va întâmpla? Primul lucru care se va întâmpla când faci asta este că o să dezvolți simptome fizice, cum ar fi dureri de cap, grețuri, vărsături. Conflictele sunt somatizare foarte, foarte repede.
În lucrul cu clienții mei și în situația mea, când faci compromis de genul acesta și renunți la tine pentru celălalt, simți că nu este corect față de calea ta și față de misiunea ta și vei avea simptome fizice: grețuri, vărsături, dureri de cap, dureri de spate. Dintr-o dată te ia o viroză, dintr-o dată ai febră și așa mai departe.
Acum susținerea înseamnă ca prin cine ești TU, în cea mai frumoasă, luminoasă și împlinită formă a ta, să îl susții pe celălalt și prin exemplul propriu, nu prin sacrificiu, ca și el să devină cea mai eficientă, luminoasă, frumoasă formă la care poate să aibă acces în existența asta terestră.
Asta înseamnă că schimbi modelul de gândire între „sau eu reușesc sau el reușește”, la modelul de gândire și eu reușesc și eu merit să reușesc și eu merit să îmi trăiesc misiunea în aliniere cu mine, și el merită (partenerul/partenera) să-și trăiască misiunea în aliniere cu el.
Și amândoi suntem împliniți. Suntem două entități împlinite în contextul ăsta.
Ca să poți să ajungi la partea asta de susținere, nu de sacrificiu, în primul rând e nevoie să-ți echilibrezi partenerul în admirație (ti-am spus deja cum poți să faci asta la partea introductivă) și te invit să-ți echilibrezi partenerul în admirație, ca să poți să înțelegi ce înseamnă susținere.
Al doilea lucru pe care poți să îl faci, tot aici, la punctul 1, la diferența dintre susținere și sacrificiu, este să prioritizezi în viața ta lucrurile nenegociabile.
Spre exemplu: poate pentru tine, nenegociabil, este sportul; pentru tine, nenegociabil este să faci un program pe trimestru sau un program în fiecare jumătate de an de dezvoltare a ta; poate pentru tine prioritate este să mergi la sală de trei ori pe săptămână; poate pentru tine prioritatea este să te întâlnești cu colegii tăi, colegele tale o dată pe săptămână, la o pizza după lucru.
Oricare ar fi aceste lucruri care îți dau împlinire și sunt cu adevărat valorile tale, prioritizează-le și fă-le pentru tine.
În primul rând în contractul dintre tine și tine, fă-le nenegociabile și promite-ți ție că atunci când partenerul tău sună, sau partenera ta sun, și tu aveai ceva programat din lucrurile alea nenegociabile, că nu renunți la programul tău, că îți urmezi programul, și îl inviți pe partenerul tău, care este un om în toată firea, matur și capabil, să găsească altfel de soluții decât prin tine.
Și o să-ți dau două exerciții ca să poți să faci lucrul acesta dintr-un spațiu de aliniere, și anume să faci următoarele lucruri:
Prima întrebare: Ce beneficii are partenerul tău că tu te prioritizezi și prioritizezi lucrurile nenegociabile?
Ce beneficiu are partenerul tău că tu prioritizezi sportul și că îl faci nenegociabil? Orice s-ar întâmpla, tu mergi la sport. Orice s-ar întâmpla, tu faci activitatea respectivă nenegociabilă. Ce beneficii are partenerul tău că tu te prioritizezi?
Și a doua întrebare care te susține din punct de vedere mental să ajungi în locul ăla în care să poți să iei deciziile acestea din aliniere este: Ce beneficii are partenerul că îl refuzi ca să te prioritizezi?
Ce are de câștigat partenerul atunci când îi spui „Nu. Eu mi-am promis că asta fac, asta e important pentru mine. Te rog să mă înțelegi și te rog frumos să mă susții”?
Deci ai 4 puncte subpuncte la punctul 1:
1. Echilibrează-ți partenerul în admirație.
2. Prioritizează lucruri nenegociabile în viața ta.
3. Ce beneficii are partenerul că te prioritizezi?
4. Ce beneficii are partenerul că îl refuzi ca să te prioritizezi?
2. A doua strategie ca să poți să îți susții partenerul fără să te pierzi într-o relație este să comunici deschis despre nevoile și limitele tale.
Și din nou ajungem la aceeași problemă de bază și anume că nu îți comunici deschis nevoile și limitele tale în momentul în care îl admiri pe partener. În momentul în care îl admiri, îți este teamă că îl vei pierde.
Deci, faptul că îl admiri pe partener și îl pui pe un piedestal vine cu teama implicită că vei pierde acele trăsături pe care le admiri la el și din cauza aceasta îți este teamă să îți asumi și comunicarea deschisă a nevoilor tale și comunicarea deschisă a limitelor tale.
Îți dau exemplu de nevoi, îți dau exemplu de limită. Poate să fie o nevoie de conectare cu alte persoane, spre exemplu, să ieși cu fetele și să te conectezi cu fetele dacă ești de sex feminin și citești acest spark.
Limitele tale înseamnă, raportat la bani: „până aici ai dreptul să intervii, legat de banii pe care-i câștig eu, și de aici încolo nu ai dreptul să intervii”.
De exemplu: „nu ai dreptul să intervii asupra cursurilor pe care le aleg eu și cât investesc în dezvoltarea mea personală, pentru că lucrul ăsta este foarte important”. Asta este o limită. E un exemplu.
Ca să poți să aplici aceste lucruri e nevoie să-ți echilibrezi partenerul în admirație (am mai spus asta), dar dincolo de asta, e nevoie să vezi ce beneficii are partenerul că îi spui deschis ce vrei și ce dezavantaje ar avea dacă nu spui și reprimi și zici „lasă că o să înțeleagă, lasă că o să ghicească, lasă că se știe”.
Ce beneficii are partenerul, că-i spui deschis ce vrei și ce dezavantaje are că nu-i spui și îl lași să ghicească, să presupună?
Și la fel și pentru limite.
Ce beneficii are partenerul tău că îi spui deschis care sunt limitele tale și spui care sunt limitele unde nu are voie să intervină, și ce dezavantaje ar avea partenerul tău dacă nu ai stabili aceste limite?
În momentul în care faci acest exercițiu, mintea ta va fi aliniată cu a stabili aceste limite ferme și a comunica deschis nevoile tale.
Spre exemplu, având în vedere că Ștefan nu este tatăl Elenei, am avut dificultăți în prima parte a relației să stabilesc limite până unde poate să intervină asupra relației mele cu Elena. Acum Elena are discuții mai liniștite și mai calme decât am avut eu acum câțiva ani de zile cu Ștefan, legat de comportamentul lui și legat de a stabili limite, în a-i permite sau a nu-i permite să intervină asupra relației noastre.
Deci aici a fost un challenge și am ales să caut beneficii pentru Ștefan, că stabilesc limite ferme și că sunt părți din relația cu Elena, unde nu-i permit să intervină pentru că este relația mea mamă-fiică cu ea, și ce dezavantaje ar avea el dacă l-aș lăsa să intervină asupra tuturor aspectelor din relația mea cu Elena.
Recunosc că asta a fost o provocare și la diferite nivele de interacțiune, uneori este mult mai smooth, mult mai blândă decât a fost în trecut.
3. A treia strategie ca să poți să îți susții partenerul fără să te pierzi într-o relație sau fără să îți pierzi propria identitate, este să îți menții și să-ți prioritizezi valorile personale.
Valorile sunt lucruri concrete pe care tu le faci și care se văd în viața ta.
Fiecare persoană se definește identitar raportat la valorile ei, deci acele lucruri care sunt cele mai importante pentru tine și se văd în viața ta, viața ta demonstrează acele lucruri, acele lucruri sunt valorile tale și aceste valori te definesc identitar.
De exemplu, dacă spui Monica Ion, Expert în Remodelarea Creierului, spun „da, eu sunt”. Dacă, în schimb, vii la mine acasă și mă lauzi pentru faptul că eu am gătit bine și ce gospodină sunt, riști să ți-o iei, pentru că eu nu mă definesc ca gospodină. O asemenea etichetă nu mă definește.
Și prietenii mei mai fac mișto de mine, intenționat, spunând că sunt gospodină sau spunând alte lucruri decât felul în care mă definesc eu identitar, doar ca să mă testeze și să-mi testeze limitele.
Ce înseamnă să îți menții și să îți prioritizezi valorile personale? Înseamnă însă să înțelegi, în primul rând, că tu ai venit pe lumea asta cu o misiune, care misiunea ta se regăsește în valorile tale cele mai înalte. Este un mix al lor, o îmbinare a lor.
În momentul în care tu renunți la ce îți aduce împlinire de dragul altcuiva, să satisfaci pe altcineva, nevoile altcuiva, dorințele altcuiva o să ai o față acră, pentru că nu poți să fii împlinit făcând alte lucruri decât cele care te împlinesc, că doar de aia te împlinesc primele, adică cele care sunt valorile tale cele mai înalte.
Și în momentul în care tu renunți la ce e important pentru tine ca să faci pe plac altcuiva, de dragul altcuiva, de ce crezi tu că se așteaptă alții de la tine, nu ai cum să ai voie bună, să ai energie. Nu ai cum să ai un spirit înălțător, pentru că vei avea o față acră, neîmplinită, nemulțumită.
Și nu doar atât – Și îți spun ceva foarte important acum, și dacă reții un lucru din ceea ce discut acum în acest spark, acesta să fie – în momentul în care tu te sacrifici pentru partener, construiești resentimente față de partener și sapi relația de la bază.
Atunci când ai resentimente față de partener pentru că te-ai sacrificat pentru el, implicit, o parte din tine va vrea să renunțe la relație, pentru că acumulezi durere în relație, în loc să acumulezi împlinire în relație.
E ca și cum acumulezi în relație greutate, în loc să acumulezi în relație libertate de manifestare, libertate de ființare.
Deci al doilea lucru care se întâmplă atunci când te sacrifici pentru celălalt este că, construiești sentimente față de partener și primul despre care îți spuneam este că ai o față acră, neîmplinită, nu ești o persoană lângă care oamenii să își dorească să fie. Ca atare, sacrificiul distruge relația pe termen lung, o erodează, o erodează.
Și acum, ca să putem să atacăm acest lucru de la bază și să rezolvăm problema de la bază, nu să gestionăm simptomele. E nevoie să vezi de unde ai preluat acest tipar de a renunța la ce e important pentru tine de dragul celuilalt.
Trăim vremuri incredibile. Nu suntem în război, majoritatea lumii.
Avem acces la resurse de cunoaștere, la resurse financiare cum nu am mai avut până acum.
Avem libertate de a călători, avem acces la informații legate de sănătate și avem acces la susținere pe partea de sănătate din spectre foarte diferite, de la homeopate, alopate, tratamente alternative.
Lumea e a ta. Ca potențial lumea este a ta.
Ce anume te-ar face pe tine să renunți la acest potențial ca să faci pe plac unui om? Ca să nu dezamăgești un om pe lumea asta? Cu mențiunea că, dacă nu dezamăgești acest om pe care îl susții și pe care îl servești, care e partenerul tău pentru care te pierzi în relație, te dezamăgești pe tine.
Și vreau să notezi un lucru – în viața asta singura ta datorie, DATORIE este față de potențialul tău exprimat, iar acesta se exprimă sub formă de misiune a ta și sub formă de valorile tale. Asta este singura ta datorie.
Nu ai datorie față de o persoană, nu ai datorie față de un partener, nici măcar față de copil nu ai datoria decât, dacă alegi să îl iubești. Și dacă crezi că altcineva l-ar iubi mai bine, cel mai probabil l-ai delega către altcineva.
Deci, revin la întrebare: ce anume din trecutul tău, din experiențele tale, din felul în care ai văzut că s-a purtat mama și tata unul cu celălalt, amândoi cu voi, fiecare cu voi, ce anume a determinat ca tu să alegi acest tipar de sacrificiu, de a nu te prioritiza pe tine? Și vezi de unde provine sursa acestui tipar?
Spre exemplu, în situația mea, mama a avut tiparul de sacrificiu.
Mama, pentru că nu a terminat facultatea așa cum trebuia să facă în imaginea ei și în viziunea părinților ei, a ales să trăiască prin copiii ei și să trăiască exclusiv prin familie, dar era nemulțumită că nu își trăia cu adevărat potențialul. S-a sacrificat pentru noi.
Asta a fost percepția mea: mama s-a sacrificat pentru noi. Mama a ales cu prețul binelui ei și echilibrului ei, binele nostru și echilibrul familiei. Dar oare e posibil acest lucru?
Tiparul acesta de a renunța la mine și a pune pe altcineva mai presus decât mine eu l-am luat de la mama. Am lucrat din greu ca să pot să transform acest tipar.
Odată rezolvat și odată înțeles sistemul de valori și odată înțeles faptul că eu nu sunt aici ca să fac pe plac altcuiva, ci singura mea datorie este față de misiunea mea, toată realitatea mea s-a schimbat.
Deci, ce e important aici este să echilibrezi trecutul tău, relația cu părinții tăi, de la care cel mai probabil ai preluat acest tipar de sacrificiu.
Ca să poți să îți menții și să îți prioritizezi valorile personale, e nevoie să ieși din tiparul acesta de sacrificiu preluat de la altcineva.
Cum faci asta? Asta facem în programul Putere pe Tocuri, așa cum ți-am zis și în episodul anterior.
Al doilea lucru pe care e nevoie să îl faci ca să nu te sacrifici pentru celălalt este să îți echilibrezi partenerul în admirație. Am spus deja cum poți să faci lucrul acesta.
4. A patra strategie pe care să o faci ca să poți să-ți susții partenerul fără să te pierzi în relație este să practici auto reflecția, reflecția regulată.
Ce înseamnă auto reflecția? Înseamnă să te gândești la tine și la cine ești tu în momentul respectiv. Și ce poți să faci aici este:
1. să îți identifici valorile la fiecare trei luni de zile.
Să știi că tu cauți în mod natural să-ți împlinești valorile. Mintea ta caută acele comportamente prin care îți împlinești valorile în cel mai eficient mod. Dacă știi care sunt valorile acestea, le poți prioritiza, le poți, le poți face nenegociabile.
Cum poți să te identifici valorile este să te duci pe ro.axiology.app și poți să îți identifici valorile cu ajutorul a câtorva întrebări care te susțin să ai o viziune legat de valorile tale, ca atare, legat de definiția ta identitară și să poți să prioritizeze acele lucruri care sunt importante pentru tine.
2. La sfârșitul fiecărei zile să îți pui întrebarea: în ce măsură mi-am împlinit azi valorile și mi-am onorat talanții?
Dă-ți un punctaj aici, dă-ți o notă, dă-ți un procent să vezi în ce măsură ai trăit în aliniere cu tine și primul care o să-ți spună dacă ai făcut asta sau nu ai făcut asta este corpul tău.
Dacă ai trăit în aliniere cu tine, corpul tău se poate simți obosit, dar poate simți o oboseală ușoară, plăcută în corp. Dormi liniștit versus dacă ai făcut lucruri care prin care nu ți-ai onorat talanții și nu ți-ai împlinit în cel mai eficient mod valorile, îți vei simții corpul epuizat, obosit, cu dureri și cu tensiuni.
Și alte două întrebări pe care să ți le pui la sfârșitul zilei este: Ce mai fac din ce am făcut, a funcționat și m-a împlinit astăzi?
Uită-te la ziua ta, vezi care au fost lucrurile care ți-au dat împlinire, învață din experiența zilei acesteia și pune-ți în ziua următoare, prioritizează acele lucruri care ți-au dat împlinire, nu care ți-a plăcut să le faci, ci care ți-au dat împlinire.
Pentru că îți place să mănânci prăjitură, poate, sau ciocolată, dar nu neapărat îți dă împlinire.
3. Ce fac diferit mâine și unde fac acest lucru?
Am văzut că, spre exemplu, astăzi am prioritizat ce mi-a cerut altcineva sau ce mi-a sugerat altcineva și nu am putut să rezist tentației de a prioritiza lucrul acela.
Ce pot să fac data viitoare, mâine, de exemplu, este să verific în corpul meu dacă este corectă acțiunea respectivă pentru mine, pentru misiunea mea, pentru valorile mele și dacă nu este să spun nu.
Aici intervin și celelalte tehnici pe care le-am spus înainte legat de a spune nu.
5. A cincea strategie pe care să o faci ca să poți să-ți susții partenerul fără să te pierzi în relație este să încurajezi independența reciprocă.
Ce înseamnă independența reciprocă? Înseamnă că tu recunoști ce știi despre tine, cine ești cu valorile tale, recunoști și știi despre partenerul tău, cine este în valorile lui.
Ca tu să poți să încurajezi independența reciprocă e nevoie să vezi cum ceea ce face el și nu este în valorile tale (adică activități care sunt importante pentru el, dar nu sunt importante pentru tine) îți servesc, altfel nu o să vrei să îl lași pe partener să le facă.
Și, de asemenea, e important să vezi cum, ceea ce faci tu este în valorile tale, cum îi servește partenerului tău în valorile lui, ca să vezi cum ceea ce faci tu îl susține pe el exact așa cum ești, exact așa cum este el, în ceea ce este el.
Ca atare, sunt la partea asta ca să poți încuraja independența reciprocă în primul rând, e nevoie să cunoști valorile tale și să cunoști valorile partenerului.
Faceți-vă amândoi identificarea valorilor pe ro.axiology.app așa cum v-am zis înainte. Nu doar atât.
Poți să recunoști valorile partenerului uitându-te la viața lui. Dacă partenerul tău refuză să facă valorile (și când spun partener spun generic, nu contează că e bărbat sau femeie) nu-i niciun fel de problemă. Uită-te la el și vezi ce a fost cu adevărat important pentru el, ce a prioritizat în ultimele trei luni de zile și vei afla care sunt valorile lui.
După ce ai făcut asta și știi cine e și știi cine este el din punctul de vedere al valorilor, ca să poți ca tu să acționezi independent și să creezi spațiu, pentru ca el să acționeze independent, e nevoie să răspunzi la următoarele două întrebări:
1.Ce beneficii ai tu în valoarea ta 1, 2 și 3 că el își trăiește valoarea 1, 2 și 3?
Ce ai tu de câștigat în valoarea ta 1 că el își trăiește valoarea 1?
Dacă valoarea ta numărul 1 este „dezvoltarea personală” și valoarea numărul 1 pentru el este „sportul cu băieții” va trebui să găsești beneficii în valoarea ta „dezvoltare personală” că el face sport cu băieții.
Și pe urmă vei găsi beneficii pentru tine în valoarea numărul 2 și în valoarea numărul 3.
În felul acesta, dacă faci acest exercițiu, îl vei lăsa pe partener și vei crea spațiu partenerului ca el să facă lucrurile care sunt aliniate cu el, fără ca tu să le judeci și îl vei iubi pentru cine este el.
Dacă faci al doilea exercițiu în cealaltă direcție, adică: ce beneficii are partenerul tău în valoarea 1 că tu faci activitatea 1, care e în valorile tale cele mai înalte? Ce beneficii are valoarea 2 că tu faci activitatea numărul 1 și în valoarea lui numărul 3. Vei vedea că îți creezi ție spațiu să fii tu însăți sau tu însuți în relație cu partenerul tău.
Cu aceste două întrebări creezi spațiu pentru tine să fii tu, tu însuți sau tu însăți, și creezi spațiu pentru partener ca el să fie el însuși în relație cu tine.
6. A șasea strategie ca să poți să îți susții partenerul fără să te pierzi în relație este să stabilești priorități, obiective comune, dar și individuale.
Acum, ce înseamnă să stabilești priorități comune și individuale? Prioritățile individuale sunt clare – sunt cele care sunt în valorile tale cele mai înalte.
În mod natural îți stabilești priorități în valorile tale cele mai înalte. Prioritățile și obiectivele comune înseamnă să vezi ce puteți să faceți împreună ca să vă susțineți în cel mai eficient mod împreună.
Care sunt acele lucruri care vă împlinesc, vă îmbogățesc, pe care le faceți în comun și care aduc lumină atât în viața ta, cât și în viața partenerului tău.
Dacă le ai pe cele două, prioritățile individuale și prioritățile comune, viața de cuplu nu mai presupune sacrificiu și poți să rămâi în relație de cuplu tu însuți, fără să te aștepți de la tine să te sacrifici pentru celălalt.
Și aici aș vrea să aduc un citat dintr-una din cele mai importante cărți pe parte de relație a lui John Gottam și Nan Silver – „The 7 Principles for making a marriage work”, care spune că: „Acknowledging and respecting each other’s deepest most personal hopes and dreams is the key to saving and enriching your marriage.”
Adică să recunoști, să prețuiești și să respecți cele mai profunde și personale dorințe, viziuni în relație de cuplu, unul pentru celălalt, este cheia salvării și îmbogățirii unei relații de căsnicie. Pentru că o relație nu poate să reziste atunci când tu trebuie să renunți la cine ești pentru celălalt din cauza resentimentelor acumulate în cuplu.
Poți să ai o discuție pe subiectul acesta o dată pe săptămână. Poți să ai o activitate o dată, de două ori pe săptămână către obiectivele comune.
Spre exemplu, în relația dintre noi, dintre mine și Ștefan, Miercurea și Sâmbăta este pentru relația de cuplu. Prioritizăm acolo relația de cuplu: discuții profunde, timp în intimitate, plimbări împreună, împărtășiri, ce am învățat, conectare de la suflet la suflet. Și asta ne aduce conectare în spațiul acela.
Este o prioritizare a relației pe care am făcut-o, am pus-o în calendar și o respectăm, pentru că altfel viața preia frâiele și ajungem să nu mai avem grijă de relația de cuplu.
Este o variantă în care avem grijă de obiectivele noastre comune. Discutăm de planurile noastre comune, mai puțin cele de business, poate cele legate de călătorii, cele legate de sănătate, mai puțin cele de business, pe care le discutăm în celelalte zile.
7. A șaptea strategie ca să poți să susții partenerul fără să te sacrifici într-o relație și fără să te pierzi într-o relație este să eviți să te definești exclusiv prin relație.
Adică cine ești tu în afara relației? Și rămâi cu întrebarea asta.
Puneți întrebarea asta din nou și din nou și din nou, până primește un răspuns – Cine ești tu în afara relației?
Dacă poate multă vreme ai stat să crești copiii și nu mai știi cine ești tu în afară de rolul tău de mamă, sau poate multă vreme ai făcut altceva decât crezi tu că ar fi trebuit să faci și te simți pierdut sau pierdută, gândește-te cine ești tu în afara relației care a acaparat existența ta. Cine ești acolo?
Să aici răspunsul este – în primul rând ești valorile tale. Dar valorile acestea sunt influențate de părinții tăi și de tiparele pe care le-ai preluat din copilărie. De asta este extrem de important să lucrezi la relația cu trecutul tău.
Deci cine este tu în afara relației? Ești valorile tale. Vezi care sunt aceste valori ale tale.
Când tu renunți la valorile tale, tu renunți la misiunea ta. Și din nou, aceeași întrebare: De la cine ai învățat, preluat acest tipar de gândire, că tu trebuie să renunți la tine de dragul celuilalt?
Într-un interviu pe care l-am avut cu Ervin László, discutam cu el despre ideea de sacrificiu și a spus un lucru care a rămas foarte profund în mintea mea: „nu este posibil binele întregului fără binele părților”.
E ca și cum tu vrei să faci un sirop foarte bun, dar în siropul ăsta bun tu pui fructe stricate. Nu are cum să iasă un sirop bun dacă ai pus fructe stricate în el.
Binele întregului nu este posibil fără binele părților. Ca atare, ca relația să funcționeze, e nevoie ca tu să fii bine și partenerul tău să fie bine.
Ce înseamnă să fii bine? Înseamnă să poți să trăiești în aliniere cu valorile tale.
Ce înseamnă că el să fie bine este ca el să poată să trăiască în aliniere cu valorile lui.
8. Strategia numărul 8 pentru ca să poți să-ți susții partenerul fără să te pierzi în relație, este să fii atent sau atentă la semnele de codependență.
Codependența apare atunci când unul dintre parteneri își sacrifică complet nevoile, interesele, valorile pentru a-l susține pe celălalt, ceea ce poate duce la un dezechilibru și resentimente.
Ce poți să faci în mod concret este: observă dacă îți neglijezi constant propriile nevoi pentru a-i face pe partenerul tău fericit.
Observă dacă ai percepția că fericirea, împlinirea, mulțumirea partenerului tău sunt responsabilitatea ta.
Învață să spui NU atunci când este necesar, fără să te simți vinovat.
Semnele de codependență sunt atunci când simți pe umerii tăi responsabilitatea împlinirii, mulțumirii partenerului tău. Când ai asta pune-ți întrebarea: care sunt nevoile pe care le sacrifici? Du-te înapoi la punctele anterioare. Vezi ce poți să faci ca să-ți ai prioritizate valorile nenegociabile în calendar.
9. Strategia numărul nouă pentru ca ai să poți să susții partenerul fără să te sacrifici sau fără să ajungi să te pierzi în relație este să fii blând sau blând cu tine însăți și să îți dai seama că nu poți să faci totul pentru partener.
Ești un om și ai limitele tale și ești exact la fel de valoros cum este de valoros partenerul tău sau copilul tău pentru care tinzi să te sacrifici.
Gândește-te că fiecare om are dreptul să evolueze în felul lui, în ritmul lui.
Fiecare om își alege propriile suferințe și adesea, cum nu poți să-ți scapi copilul de suferință sau să îl ferești de suferințe, nu poți să îl ferești nici pe partenerul tău. Ca atare, responsabilitatea pentru starea lui de bine este al lui, nu este a ta.
Dacă începi să gândești în felul acesta vei fi mai blând cu tine, și indiferent de la cine ai preluat tiparul, cum că fericirea celuilalt, împlinirea celuilalt, mulțumirea celuilalt e responsabilitatea ta, încet, încet, realizând faptul că fiecare e responsabil pentru împlinirea lui, fiecare are o misiune față de care este responsabil, încet, încet, realitatea ta se va transforma.
10. Strategia numărul zece ca să poți să susții partenerul fără să te pierzi în relație este să cauți sprijin în exterior, dacă este necesar.
Poate vezi că te-ai pierdut în relația în care ești, fie că ai avut grijă de copii, și zilele trecute am vorbit cu o doamnă care a fost chiar în situația asta, a renunțat la carieră ca să aibă grijă de cinci copii ai ei și ai partenerului și a ajuns să nu mai știe cine este după această experiență.
Când ajungi în jos-urile existenței tale cere sprijin specializat.
Avem o echipă de experți care pot să te susțină cu Legile Universale în ședințe unu la unu sau avem o echipă de experți care conduc programele noastre. Iar primul program pe care ți-l recomand, dacă ai trecut printr-o experiență în care te-ai pierdut într-o relație, este Putere pe Tocuri pentru doamne și Brain Remodeling for Men pentru domni.
În felul acesta tu poți să îți transformi tiparele preluate de la părinți și poți să construiești altele noi în locul lor.
11. Strategia numărul unsprezece ca modalitate de a-ți susține partenerul fără să te pierzi în relație este să fii un sprijin, nu un salvator.
Ce înseamnă asta? Rolul tău este să fii alături de partener, nu să-i rezolvi tu toate problemele.
Gândește-te că la nivel de suflet, contractul pe care l-a semnat vine cu o serie de probleme, provocări pe care le va întâmpina, pe care și le-a ales încă înainte să vină în viața asta. Altele sunt rezultatul acțiunilor. Lasă-l să învețe din propriile experiențe. Fii acolo să-l susții, dar nu îl salva.
Fiecare persoană e nevoie să își asume responsabilitatea pentru propria viață. Doar așa poți să ai o relație de interdependență, dacă tu ești responsabil sau responsabilă pentru viața ta, iar partenerul tău este responsabil pentru viața lui.
Sprijin înseamnă să fii acolo, să îl susții emoțional și mental. Sprijin înseamnă să intervii atunci când ți se cere ajutorul, dar nu înseamnă să rezolvi problema în locul lui.
Să fii salvator înseamnă că îl vezi incapabil pe celălalt să își rezolve problemele și te vezi pe tine mult mai capabil sau capabilă să rezolvi problemele lui.
Intervii, îl salvezi, îi rezolvi tu problemele, dar în felul acesta partenerul tău sau copilul nu își învață lecția. Nu depășește nivelul la care este, pentru că l-ai privat de ceea ce putea să devină dacă trecea prin provocarea pe care și-a ales-o.
Ajutor sau susținere sunt două cuvinte diferite, cu semnificație diferită.
Susținere înseamnă sprijin, să sprijini pe cineva. Ajutor înseamnă să intervii și să faci lucrurile în locul lui.
Să ajuți pe cineva presupune că tu nu crezi că celălalt are abilitatea să rezolve problemele, în timp ce să susții pe cineva, însemnă că tu ai încredere că persoana are abilitățile să-și rezolve problemele. Ca atare, îți recomand ca cuvântul pe care îl folosești în relația ta cu partenerul, atunci când el dă de greu, este să-i ofer susținere, care nu înseamnă nici ajutor, care nu înseamnă nici să îl salvezi.
Înseamnă că ești conștient sau conștientă de faptul că el și-a ales provocările respective, că el, prin provocările prin care trece, devine o variantă mai eficientă a lui, o variantă mai frumoasă, mai împlinită a lui, și că tu ești acolo să-i oferi sprijin sau susținere chiar atunci când are nevoie și doar atunci când are nevoie.
12. Strategia numărul doisprezece ca să poți să îți susții partenerul fără să te pierzi în relație este să înveți să spui NU cu iubire.
Găsești un Spark pe subiectul acesta, cu câteva săptămâni înainte. Am vorbit mult despre subiect de a spune NU acolo și de ce e important să faci asta.
Este sănătos să refuzi anumite cereri sau să stabilești limite, chiar dacă îți iubești partenerul și poți să spui NU într-un mod în care să fii conștient de puterea pe care celălalt o are, precum și de responsabilitatea pe care tu o ai față de misiunea ta.
Să spui nu, nu înseamnă că nu îl iubești pe celălalt, înseamnă doar că ai încredere suficient de multă în el încât să știi, să ai certitudine că el se va descurca și-i ești alături.
13. Strategia numărul treisprezece pentru a construi o relație și a-ți susține partenerul fără să te pierzi într-o relație este să construiești o relație bazată pe egalitate.
Egalitate nu înseamnă că aveți aceleași venituri sau că împărțiți totul jumate jumate. Egalitate înseamnă că tu ești conștient că ai misiunea ta și ești conștient sau conștientă că partenerul tău are misiunea lui.
Misiunea ta nu este nici mai importantă, nici mai puțin importantă decât misiunea lui sau a oricărei alte ființe umane. Și datoria ta este față de misiunea ta, cum datoria partenerului tău este în primul rând față de misiunea lui.
Când realizezi acest lucru, realizezi că există egalitate, de fapt. Ai egalitate de șanse, egalitate de manifestare, egalitate de potențial și ține de tine ce alegi.
Ține de tine dacă tu te judeci pe tine și te apreciezi ca fiind mai mică sau mai puțin capabilă, sau că meriți mai puțin sau ești mai puțin demnă de potențialul tău decât este partenerul tău de-al lui.
Nu renunța la potențialul tău de dragul altcuiva. Este un preț pe care îl plătești cu sănătatea ta, cu zile de viață, cu resentimente.
Din toate aceste 13 strategii pe care ți le-am oferit, pentru ca să poți să susții partenerul fără să te pierzi în relație, sper că ai găsit câteva care rezonează în mod profund cu tine.
Sunt foarte curioasă care din aceste 13 strategii pe care ți le-am enumerat le vei aplica prima dată.
Lasă-mi un comentariu și spune-mi care e acea strategie față de care ai angajament să o aplici.
Te îmbrățișez cu multă iubire. Dă subscribe la canalul meu de YouTube și share la acest material, dacă consideri că poate să susțină pe cineva în transformarea lui sau a ei interioară.
